Numele „papabililor”, sau cardinalii favoriţi de a urca pe Sfântul Scaun după moartea papei Francisc, circulă în presă de mai multă vreme, în contextul sănătăţii tot mai şubrede a papei din ultima perioadă. Alegerea unui nou papă va fi în mod categoric influenţată de modificările aduse de Francisc geografiei conclavului cardinalilor electori, care s-a schimbat radical în cursul pontificatului său de 12 ani, deschizându-se spre zonele de la periferie, unde catolicismul devine mai puternic, transmite ANSA marţi.
Conform agenţiei italiene de presă, principalii „papabili” din acest moment sunt secretarul de stat al Vaticanului Pietro Parolin, arhiepiscopul de Bologna şi preşedintele conferinţei episcopilor italieni Matteo Zuppi, patriarhul Ierusalimului Pierbattista Pizzaballa, ungarul Peter Erdo, francezul Jean-Marc Aveline, olandezul Willem J. Eijk, filipinezul Luis Tagle care reprezintă catolicismul în expansiune în Asia, congolezul Fridolin Ambongo Besungu care reprezintă Africa fervent catolică şi brazilianul Leonardo Ulrich Steiner, arhiepiscop de Manaus, care reprezintă zona Americii Latine care l-a dat chiar pe Francisc, primul papă argentinian din istorie.
Aproximativ 135 de cardinali vor participa la conclav, dintre care 108 au fost numiţi de Francisc, 22 de predecesorul său german Benedict al XVI-lea şi respectiv 5 de către papa polonez Ioan Paul al II-lea.
Unul dintre cardinalii numiţi de Francisc este şi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai săi, cardinalul german Gerhard Ludwig Mueller. Din grupul cardinalilor care se opun direcţiei mai liberale luată de Biserica Catolică în perioada pontificatului lui Francisc se numără şi mai mulţi episcopi africani, pentru care chiar şi discuţia despre homosexualitate este tabu, dar şi cardinalii conservatori americani.
Sub conducerea lui Francisc, colegiul cardinalilor a devenit mai puţin eurocentric, numărul şi influenţa cardinalilor italieni şi occidentali diminuându-se considerabil, în contextul în care Vaticanul s-a concentrat asupra frontierelor lumii catolice, acolo unde se desfăşoară acţiuni de misionariat şi unde se formează noi comunităţi catolice expansive.
Astfel, aproximativ 59 de cardinali provin din Europa (dintre care 19 din Italia), 37 din Americi (16 din America de Nord, 4 din America Centrală şi 17 din America de Sud), 20 de cardinali din Asia, 16 din Africa şi 3 din Oceania.
Conform analiştilor, problemele cu care se vor confrunta cardinalii electori sunt reprezentative pentru o biserică mai puţin ancorată în apărarea vechilor privilegii şi interese personale şi mai deschisă spre vindecarea rănilor umanităţii în toate regiunile globului, în apărarea Creaţiei, împotriva sărăciei şi inegalităţii în toate dimensiunile lor, mai orientată spre periferii, aşa cum le definea chiar Francisc, atât fizice cât şi existenţiale.
Un mare semn de întrebare, nu doar cu privire la conflictele armate care însângerează în prezent planeta, cu al treilea război mondial care se desfăşoară fragmentat, bucată cu bucată, după cum spunea chiar Francisc, este relaţia cu politica într-o lume care, din acest punct de vedere, trece printr-o fază de schimbări rapide.
Cel mai tânăr membru al conclavului va fi cardinalul ucrainean Mykola Bycok, care a împlinit 45 de ani la 13 februarie. Cel mai în vârstă este spaniolul Carlos Osoro Sierra, care împlineşte 80 de ani la 16 mai şi ar putea astfel să fie descalificat de la vot, dacă se va ţine cont de rituri în continuare. Cu doar o lună mai tânăr este şi cardinalul Robert Sarah din Guineea, un fervent critic al declinului moral al secularismului occidental.
Articolul S-a stabilit ziua în care vor avea loc funeraliile papei Francis apare prima dată în ziarulfaclia.ro.