Coiful de la Coțofenești, una dintre artefactele din România ce au fost furate din cadrul expoziției de la Muzeul Drents, este capodopera absolută a tezaurului dacic. Coiful datează din prima jumătate a secolului al IV-lea înainte de Cristos.
Coiful de paradă, care probabil a aparținut unui rege geto-dac, a fost descoperit în anul 1928, în comuna Poiana Vărbilău, de către un elev al școlii primare din localitate.
Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, datată ca fiind de la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu şapte rânduri paralele de nasturi conici radiaţi, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri.
Alături de fastuosul tezaur de la Pietroasele, coiful de la Coţofeneşti este probabil cea mai populară piesă antică provenind din România.
Faima lui se datorează faptului că acesta a fost ilustrat în toate lucrările de înaltă erudiţie care tratează nu numai istoria artei şi a prelucrării metalelor preţioase, dar şi istoria politică şi socială a vechilor populaţii care au trăit pe teritoriul actual al României. În acelaşi timp, coiful de la Coţofeneşti este prezentat în toate manualele şcolare de istorie destinate cursului primar, gimnazial şi liceal, precum şi în marile tratate de istorie editate în ţară după 1960.
Începând cu anul 1972, coiful de la Coţofeneşti a fost expus în Tezaurul Istoric al MNIR fiind admirat de milioane de vizitatori din ţară şi din străinătate.
Alături de cele mai valoroase descoperiri arheologice româneşti, coiful a fost expus la loc de cinste în mari expoziţii organizate în străinătate: Paris, Oxford, Stockholm, Frankfurt, Rotterdam, Florenţa şi Lisabona.
De asemenea, în ultimele decenii, această capodoperă a artei aurului a fost prezentată în numeroase filme documentare, pe coperţile unor publicaţii, pe afişe, ilustrate, mărci poştale şi chiar pe o emisiune monetară de aur lansată de Banca Naţională a României.
Articolul România a rămas fără capodopera absolută a tezaurului dacic apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
