Șapte episcopi greco-catolici martiri au fost beatificați la ceremoniile oficiate de Papa Francisc la Blaj, în cuprinsul vizitei pe care suveranul pontif a făcut-o în vara lui 2019 în România. A fost încununarea unui proces care a durat un sfert de secol și care rămâne moștenirea cea mai importantă a a Papei Francisc pentru români.
Au fost beatificați episcopii Vasile Aftenie, Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și primul cardinal al Bisericii greco-catolice din România, episcopul Iuliu Hossu.
Papa Francisc, liderul spiritual al 1,4 miliarde de catolici, a murit luni dimineaţă la vârsta de 88 de ani.
”În această dimineaţă la 7:35, episcopul de Roma, Francisc, s-a întors în casa Domnului”, a anunţat cardinalul Kevin Farrell pe canalul de televiziune al Vaticanului.
Papa Francisc a suferit recent de o dublă pneumonie şi a petrecut mai mult de o lună în spitalul Gemelli din Roma.
În ceea ce s-a dovedit a fi ultima sa apariţie publică, papa Francisc a apărut duminică, pentru scurt timp, la balcon în faţa miilor de persoane strânse în Piaţa Sfântul Petru pentru a oferi o binecuvântare cu prilejul sărbătorii Paştelui.
Cauza morții
Papa Francisc a murit în urma unui accident vascular cerebral care a dus la comă şi insuficienţă cardiovasculară ireversibilă, a anunţat Vaticanul în certificatul de deces.
Documentul, semnat de directorul pentru sănătate şi igienă al Statului Cetăţii Vaticanului, Andrea Arcangeli, certifică faptul că decesul a survenit la ora locală 7:35 (5:35 GMT) pe 21 aprilie în apartamentul său, reşedinţa Casa Santa Marta din Vatican.
Francisc a murit după mai bine de două luni în care a suferit de probleme respiratorii grave care l-au obligat să rămână internat în spitalul Gemelli din Roma timp de 38 de zile, până pe 23 martie.
Conform istoricului său medical, Francisc a suferit un episod de insuficienţă respiratorie acută din cauza unei pneumonii microbiotice bilaterale, precum şi bronşite multiple, hipertensiune arterială şi diabet.
Decesul a fost confirmat de o electrocardiogramă.
„Declar că, în conformitate cu ştiinţa şi conştiinţa mea, cauzele decesului sunt cele menţionate”, se arată în buletin, citat de EFE.
A lucrat până în ultima zi
După ce a petrecut mai mult de cinci săptămâni în spital din cauza unei pneumonii duble, medicii i-au spus Papei Francisc că are nevoie de două luni de odihnă – dar liderul celor 1,4 miliarde de catolici din lume a continuat să lucreze până la sfârşit, relatează Reuters.
În Duminica Paştelui, cu o zi înainte de moartea sa, la vârsta de 88 de ani, Francisc a avut prima sa apariţie publică prelungită din februarie, intrând în Piaţa Sfântul Petru într-un papamobil alb pentru a saluta mulţimile care îl aclamau.
Şi pentru a doua oară de când a părăsit spitalul pe 23 martie, papa s-a întâlnit duminică şi cu lideri străini, primindu-l pe vicepreşedintele american JD Vance la reşedinţa sa pentru o scurtă întâlnire.
Prim-ministrul croat, Andrej Plenkovic, şi familia sa au avut, de asemenea, o scurtă întâlnire cu Francisc duminică.
În ultima sa apariţie publică de duminică, Francisc a rostit doar câteva cuvinte, urând un Paşte fericit cu o voce răguşită celor aproximativ 35.000 de persoane adunate în Piaţa Sfântul Petru.
Într-un mesaj tradiţional de Paşte, citit de un consilier, Francisc a reiterat apelul său frecvent pentru o încetare a focului în Gaza, numind situaţia umanitară din enclavă „deplorabilă”.
Papa a cerut, de asemenea, grupării militante palestiniene Hamas să elibereze ostaticii rămaşi şi a condamnat ceea ce a numit o tendinţă „îngrijorătoare” a antisemitismului în lume.
Părintele Gabriel Romanelli, de la o parohie din Gaza unde Papa a sunat în mod regulat în timpul războiului dintre Israel şi Hamas, a declarat pentru Vatican News: „Papa ne-a sunat pentru ultima dată sâmbătă seara, chiar înainte de Vigilia Pascală, când ne rugam Rozariul. El ne-a spus că se roagă pentru noi, ne-a binecuvântat şi ne-a mulţumit pentru rugăciunile noastre în favoarea sa”.
Ministrul familiei din Italia, Eugenia Roccella, a declarat că Francisc a dat totul, până la capăt. Papa, a spus ea într-un comunicat, „a ales să nu se menajeze, transmiţând prin suferinţa sa, prin apropierea sa fizică, un mesaj despre întreaga sa papalitate”.
Pentru cineva aflat în convalescenţă după o boală prelungită, Francisc lucra din greu.
Cardinalul Michael Czerny, un înalt oficial de la Vatican care a fost apropiat de Francisc, a declarat: „Odihna absolută nu vindecă”, adăugând: „El a îmbinat convalescenţa cu calitatea sa de episcop al Romei”.
Czerny a spus că Papa a fost devotat muncii sale de a conduce catolicii din întreaga lume.
Citând o instrucţiune pe care Francisc a dat-o adesea episcopilor catolici pentru a se asigura că sunt aproape de turmele lor, Czerny a spus: „A murit cu mirosul oilor pe el”.
Austen Ivereigh, un biograf al lui Francisc, a declarat că pontiful „a ascultat cu atenţie sfaturile medicilor săi, dar prima sa prioritate a fost misiunea sa de prezenţă”.
Francisc, a spus Ivereigh, a fost „un maestru al sincronizării”. „S-a asigurat că vom avea un papă de Paşte şi şi-a continuat misiunea de prezenţă până la sfârşit”, a declarat biograful.
De la întoarcerea din spital, Francisc a fost îngrijit 24 de ore din 24 de o asistentă medicală, potrivit Vaticanului. Papa a primit oxigen peste noapte şi în timpul zilei, în funcţie de nevoie, cu ajutorul unui mic furtun.
În timpul şederii sale în spital, Papa a folosit, de asemenea, ventilaţie mecanică neinvazivă, care implică plasarea unei măşti pe faţă pentru a ajuta la împingerea aerului în plămâni. El nu a mai folosit ventilaţia după ce a părăsit spitalul, a comunicat Vaticanul.
Articolul Moștenirea papei: Șapte episcopi greco-catolici, beatificați la Blaj apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
