January 7, 2025

Direcția Patrimoniu Cultural Universitar a Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, prin Muzeul de Istorie a Universității, a lansat joi, 25 ianuarie 2024, la Galeria Paul Sima cartea „Patrimoniul arhitectural al Universității Babeș-Bolyai. O incursiune în istoria orașului”, scrisă de József Lukács și Claudia Septimia Sabău. Gazda evenimentului a fost conf. univ. dr. Ana Victoria Sima, director al Direcției Patrimoniu Cultural Universitar. La lansare alături de autori au participat rectorul Universității Babeș-Bolyai (UBB), prof. univ. dr. psih. Daniel David și decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta. Autorii propun o incursiune în istoria orașului, mai precis în descoperirea a treisprezece clădiri din patrimoniul UBB, oferind cititorilor o ipostază inedită, aceea de a călători în timp, de a dezlega povestea reală a fiecărei clădiri, a o integra în cotidian și într-un prezent mai responsabil.

Conceperea unei asemenea cărți a însemnat multă muncă și dificultăți inerente. „A însemnat un demers dificil, mai ales din perspectiva surselor. Cu mici excepții, am constatat că sursele au fost lacunare, contradictorii uneori, iar pentru unele etape, perioade, sursele efectiv ne lipsesc. De aceea, volumul trebuie înțeles ca rezultatul unui bilanț de etapă, un proiect care trebuie să-l continuăm, să-l aprofundăm.”, a spus directorul Direcției Patrimoniu Cultural Universitar, conf. univ. dr. Ana Victoria Sima în deschiderea lansării.

UBB, orașul din oraș

Un patrimoniu bogat te obligă să-l conservi, să-l pui în valoare.Universitatea Babeș-Bolyai este un oraș într-un oraș. Dacă ne gândim la mărimea comunității noastre, în acest moment 52.000-53.000 de oameni, aproximativ 100+ clădiri aflate în proprietate, în administrație, universitatea este un oraș într-un oraș. În județul Cluj, ca număr de oameni, suntem al doilea oraș. În România, ca număr de oameni, suntem printre primele treisprezece orașe ale țării. E clar ca avem un patrimoniu sub aspect de infrastructură, mă refer în primul rând la clădiri. Am hotărât să luăm în serios componenta de tradiție, dacă tot avem în motto-ul nostru valoarea tradiției. De-a lungul timpului, conducerile s-au raportat diferit la acest patrimoniu. Toții rectorii au încercat să păstreze ceea ce a fost, dar foarte mulți dintre ei au vrut să investească în ceva nou, să dezvolte lucrurile, să le completeze. Foarte puțini și-au pus problema ca ceea ce este tradițional, vechi, în sens bun, să fie expus, arătat. Foarte puțini au făcut acest lucru dintr-un motiv simplu, lucru acesta costă. Ne bucurăm că avem foarte multe clădiri cuprinse în patrimoniul județului sau cel național, dar la orice încercare, modificare a unui geam, a unei uși, numai noi știm prin câte avize trebuie să trecem și câte discuții avem cu colegii de la Comisia de Patrimoniu până ne punem de acord într-o formă sau alta. Nu este foarte ușor. Și după ce treci printr-o astfel de situație, vin prețurile care sunt uriașe. Cu toate acestea, am fost un rector care mi-am asumat acest lucru, că ceea ce este istorie trebuie valorizat, trebuie arătat. Mă bucur că au început colegii mei. Au ales treisprezece clădiri. Volumul trebuie văzut ca un rezultat de etapă. Cu siguranță vor fi și alte clădiri care vor fi analizate. Poate vom avea o a doua ediție cu unele ajustări. Aș vrea să fie prezentări în limba engleză și sub formă de eBook.”, a spus rectorul UBB, prof. univ. dr. psih. Daniel David.

Convictul Nobiliar, una dintre cele mai vechi clădiri din Cluj

Rectorul UBB a felicitat autorii cărții și pe reprezentanții Direcției Patrimoniu Cultural Universitar care fac ca patrimoniul cultural al UBB să fie cunoscut. Bucuria mea este, din ce am citit eu și bănuiam dintotdeauna, că una dintre cele mai vechi clădiri ale Clujului, aflată în picioare, sau o componentă din ea aflată în picioare este Convictul Nobiliar (1735). Toate clădirile de pe Ulița Lupilor au fost construite în secolul al XVIII-lea, dar incendiul le-au afectat pe toate. Unele au trebui reconstruite, dar, am înțeles din text că Convictul Nobiliar a fost renovat. E o diferență între a reconstrui o clădire și a renova o clădire după incendiu. Lucru acesta ar trebui știut. Puțină lume știe că atunci când intri în Convictul Nobiliar intri în una din cele mai vechi clădiri din orașul Cluj-Napoca. Mă bucur. În acest context marcăm zece ani de la înființarea Direcției Patrimoniu Cultural Universitar. Acest departament a avut un rol fundamental. S-a pus să inventarieze patrimoniul Universității, să-l scoa în față, să fie cunoscut și de ceilalți. Dacă avem tradiția ca valoare, să nu ne batem joc de ea și să valorizăm componentele care fac parte din tradiția noastră. Felicitări și așteptăm și prezentarea celorlalte clădiri de la treisprezece încolo.”

Decanul Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul UBB, prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta, a mărturisit care este efectul cărții citite, a privi cu o anumită încărcătură emoțională aceste clădiri pe lângă care trecem zilnic. Trebuie să vă mărturisesc că am coborât din taxi, ca să vin spre lansare, și pentru prima dată m-am uitat cu alți ochi la clădirea administrației Universității, după ce am citit în volum, că acolo într-o încăpere de pe colț, colțul nord-vestic, cu vedere spre ambele străzi, a stat, a meditat, a scris mulți ani Miklos Banffy, autorul romanului „Trilogia Transilvană”. Știam că a fost în patrimoniul acelei familii, dar nu știam exact unde era încăperea lui și ce a mai fost în respectiva clădire. Detaliul l-am aflat din din acest volum-album pe care colegii József Lukács și Claudia Septimia Sabău l-au realizat. Parcurgându-l mi-a venit în minte ceea ce spunea Sextil Pușcariu în anul 1919, după ce a făcut o primă vizită la Cluj. Era mandatat de Consiliul Dirigent să se ocupe de organizarea noi universități românești în Cluj. A venit în oraș, a trecut în revistă patrimoniu, clădirile pe care Universitatea Maghiară din Cluj le avea. În memoriile sale există o consemnare foarte optimistă spunând că <<este bucuros că a văzut clădirile care sunt nou-nouțe, moderne, că universitatea din Cluj are șansa și prin acest patrimoniu să devină o mare universitate, cu un patrimoniu mult mai bogat decât universitățile din București și Iași>>”

Volumul „Patrimoniul arhitectural al Universității Babeș-Bolyai. O incursiune în istoria orașului” este o carte documentată, cu un „text antrenat, prietenos”. Cartea este în același timp o poveste despre patrimoniul arhitectural al UBB, dar și despre cum s-a dezvoltat această Universitate pentru că în 1919 avea o anumită zestre de clădiri, un anumit efectiv de studenți și profesori, iar astăzi ca efective de studenți este de zece ori mai mare. Foarte multe din clădirile menționate în carte au fost achiziționate de Universitate după 1919. Vă recomand să parcurgeți această carte. Ideea este foarte bună. Textul e antrenant, prietenos, îl invită pe cititor să-l parcurgă. Cu toate că este un text aerisit, veți afla foarte multe detalii despre clădirile care constituie în acest moment patrimoniul arhitectural al UBB. Este greu să aduni toate piesele, toate detaliile unei astfel de istorii. Spre meritul și lauda lor, colegii noștri au trecut și prin fondul de arhivă, prin articole de presă,  prin volume inedite și au adunat ceea ce se putea aduna pentru a scrie o asemenea lucrare. Este o realizare de etapă.”, a afirmat prof. univ. dr. Ovidiu Ghitta.

De asemenea, decanul Facultății de Istorie și Filosofie și-a exprimat speranța că UBB își va recăpăta Arhiva, cel puțin în format digital, atât de necesară în demersul de cercetare: „Trăiesc cu speranța că într-o zi Universitatea măcar în format digital își va readuce arhiva, care este la Arhivele Naționale, aici. Arhiva este un excelent patrimoniu de informații pentru Universitate, fără arhivă este greu de intrat în detaliul poveștilor care s-au succedat aici, fie că e vorba de colective didactice, fie că este vorba de clădiri. Îi felicit pe colegi. Îi așteptăm și cu alte volume, cu alte asemenea produse culturale remarcabile.

Volumul a fost realizat cu prilejul aniversării a zece ani de la înființarea Direcției Patrimoniu Cultural Universitar și este rezultatul unui proiect de cercetare realizat de József Lukács și Claudia Septimia Sabău, finanțat de Consiliul Județean Cluj și derulat împreună cu Centru de Studii Transilvane.

După lansarea cărții, a avut loc vernisajul expoziției „Un veac de pictură la Cluj” cu lucrări de artă care aparțin UBB Cluj, realizate în perioada 1892-1983. Dintre lucrările aflate în expoziție amintim: Vultur pleșuv – autor Ioan Isac, Simonkai Lajos – autor Venceslav Melka, ambele aparținând Grădinii Botanice „Alexandru Borza”, Endre Kovary (1892) – de Koch Anton, (Facultatea de Biologie și Geologie), Căuc și ceteraș (1969) de Laurențiu Buda (Muzeul de Istorie a Universității), Natură statică cu flori și fructe (1969) de Antal Andor Fulop (Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor).

Tia Sîrca


Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *