La Muzeul de Artă din Cluj-Napoca se poate vizita în această perioadă, până duminică, 30 martie a.c., expoziția de sculptură Drum, ce reunește efortul creativ al unui grup de cinci artiști pe care i-a adus împreună cunoscutul proiect de promovare turistică Via Transilvanica. Acești făuritori de frumos, cu activitate internațională, ne aduc acum la Cluj expresia drumului artistic, printr-o panoplie de metafore plastice de mare impact. Într-un interviu acordat cotidianului Făclia, Maxim Dumitraș, unul din cei cinci sculptori expozanți, ne dezvăluie povestea din spatele acestui drum.
Drumul este, fără îndoială, parcursul plin de neprevăzut al artistului, un drum care îi poate oferi multe surprize și surse de inspirație, totodată. Cum vedeți acest drum, ca metaforă a întregii expoziții? Multe dintre exponate ne duc cu gândul la o călătorie eliberatoare pe un drum de țară, așadar printr-o viață simplă dar frumoasă.
Această expoziție organizată la Muzeul de Artă din Cluj este al treilea Drum. Am început anul trecut, cu 10 sculptori, cu care am avut expoziții la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi, Baia Mare, Sighetu Marmației, Bacău și am încheiat cu Galeria „Simeza” de la București. Anul acesta am reluat proiectul, cu un grup de cinci artiști. Am reluat acel drum la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca, după care expoziția va merge la Târgu Mureș, iar în toamnă va avea loc la Köln, în Germania.
Sunt cinci artiști – Maxim Dumitraș, Ioan Pop Vereta, Marcel Stanciu, Florin Strejac și Constantin Țînteanu. Noi prima dată ne-am întâlnit la proiectul Via Transilvanica, unde am lucrat împreună, într-o vară, în andezit, câteva borne, care sunt așezate pe drumul de la Putna la Turnu Severin. Sunt borne cu identitate artistică, fiecare a lucrat zece borne și de acolo am plecat și cu ideea drumului artistic, al fiecărui participant. Expoziția este organizată la Cluj în parteneriat cu Via Transilvanica și cu Fundația de Artă „Nod Cultural”. Ei, de fapt, sunt sponsorii noștri, cei care ne promovează și ne ajută cu aceste expoziții.
Cum vedeți dialogul care există între artiști, de altfel, polivalenți? Am regăsit în expoziție unele titluri și reprezentări „în dialog” (m-au impresionat Cămașa-deal, respectiv Cămeșa).
Am lucrat foarte bine împreună. Ne cunoaștem pentru că am lucrat în simpozioane de sculptură monumentală. Această expoziție conține mici proiecte de viitor care vor fi realizate cândva, la dimensiune mare.
Fiecare artist are proiecte personale, materia de bază este andezitul, dar am pus și câteva desene ale fiecăruia pe perete – concepțiile lor proprii. Eu în această expoziție am un ciclu de verigi, cinci verigi și două lucrări deal-cămașă. E un ciclu început acum vreo cincisprezece ani, oarecum are legătură cu Ioan Pop Vereta, și el are un ciclu de cămeșe. Cred că nu titlul e important, cât expresia plastică. Ioan Pop Vereta are o altfel de preocupare a formei, eu, de asemenea, am și un ciclu de desene care se numesc Defragmentări.
Ce anume v-a inspirat tema Defragmentării?
Tema Defragmentării pleacă oarecum din Ciclul Veriga. Am scos, în stil minimalist, câteva desene de intersecții de defragmentări ale verigii. La Veriga am lucrat foarte mulți ani, vreo cinci-zece ani. Am lucrări monumentale în toată lumea – pleacă de la ideea utopică conform căreia aceste verigi se vor întâlni cândva și vor forma un lanț al prieteniei.
Cum ați descrie legătura dumneavoastră cu materialele pe care le alegeți pentru a sculpta? Au o frumusețe dar și o tărie aparte.
Andezitul este un material foarte dur, se apropie de bazalt, de diamant. Suntem cam ultimii artiști care mai lucrează în acest material, cred că suntem cam zece în țară. Andezitul este aproape de mine, la Poiana Ilvei este un munte, o rocă vulcanică, din care anterior se construiau borduri și pavele. Eu sunt primul care a introdus acest material în zona sculpturii monumentale și nu numai.
Lucrările mele sunt din ce în ce mai abstracte, am folosit și culoarea albastru în sculptură, plecând de la sculptura grecească care era pictată, cea egipteană, de asemenea. Folosesc albastru ultramarin, un albastru puternic care se folosea pe casele din Transilvania. E o culoare care mă reprezintă, un fel de brand Maxim Dumitraș. Lucrez și afară pe lucrare monumentală, cu trei-patru tonuri de albastru și al cincilea ton, să zicem că intervine natura.
*
Maxim Dumitraș a absolvit Universitatea de Artă și Design Cluj-Napoca, nivel licență, urmată de un masterat și un doctorat în cadrul Universității Naționale de Arte „George Enescu” din Iași – secția Sculptură. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România și membru al Asociației Internaționale a Artiștilor, Paris. A participat în cadrul a numeroase simpozioane naționale și internaționale de sculptură, cu un portofoliu generos de expoziții personale în țară (București, Bistrița, Sibiu, Iași, Deva, Botoșani, Sângeorz-Băi ș.a.) și în străinătate (Franța, Germania, Olanda, Belgia, Letonia, Elveția). Distins, printre altele, cu Premiul Național „Constantin Brâncuși”, Premiul pentru sculptură „Constantin Brâncuși”, Chișinău, Republica Moldova, Medalia omagială “Ion Irimescu 100”, acordată de Ministerul Culturii și Cultelor.
Ioan Pop–Vereta a absolvit Liceul de Arte Plastice „Octav Băncilă” din Iași și Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” București, secția sculptură. Este membru al U.A.P – filiala Baia Mare și membru al Asociației Artistice „Art Bunavestire” din Negrești-Oaș, o prezență activă în cadrul a numeroase proiecte expoziționale de grup și în cadrul a diverse simpozioane și tabere de creație din țară și din străinătate. Printre lucrările sale de for public se numără ansamblul comemorativ închinat eroilor maramureșeni căzuți pe fronturile Primului Război Mondial (realizat în granit și bronz).
Marcel Stanciu s-a format în cadrul Liceului de Artă „Nicolae Tonitza” din Bucureşti și, ulterior, la Academia de Arte Vizuale „Ioan Andreescu” din Cluj. Este membru al UAP – filiala Baia Mare, secţia sculptură, prezent în spațiul cultural contemporan prin intermediul expozițiilor personale și colective, pe simezele autohtone dar și dincolo de granițele țării (Austria, Italia, Polonia, Ucraina, Ungaria). Dinstins, între altele, cu Premiul «Artistul Anului», Colonia Pictorilor Baia Mare, Maramureș, 2021. Marcel Stanciu s-a remarcat, totodată prin activități de management cultural, organizând tabere de creație pentru copii.
Florin Strejac este licențiat al Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu”, cu studii masterale în domeniul Restaurării, membru al UAP filiala Târgu Mureș. Proiectele expoziționale individuale și de grup precum și participarea la diferite simpozioane de specialitate au făcut ca drumul artistului să ajungă din România și până în Egipt, Turcia, Statele Unite, India, China, Cipru, Germania, Spania, Israel ș.a. Lucrări de for public ce poartă semnătura lui Florin Strejac sunt: Monumentul orașului Iernut, marmură –bronz, Iernut; Bustul cărturarului Petru Maior, bronz, Târgu Mureș; Bustul Domnitorului Al. I. Cuza, bronz, Târgu Mureș; Bustul Regelui Ferdinand, bronz, Toplița.
Constantin Țînteanu are un masterat în sculptură urmat de un doctorat în arte vizuale în cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti, este membru al UAP sectia sculptură. Expozițiile personale transmit idei și concepte puternice: “Vita statera”, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz-Băi; “Autoportretul Memoriei / Cabinet de curiozități”, Centrul Cultural “Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului”, Mogoşoaia; “la final nici mǎcar nu conteazǎ”, Muzeul Bistrița; “Filling the Void”, Galeriile Karo, Bacǎu. Participant în cadrul a numeroase simpozioane, tabere de creație și expoziții de grup, atât în spațiul autohton cât și în afara țării – Belgia, Republica Moldova.
Interviu realizat de Iulia GHIDIU
Articolul Interviu cu sculptorul Maxim Dumitraș: „Aceste verigi se vor întâlni cândva și vor forma un lanț al prieteniei” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
