Zeci de deținători de autoturisme de teren ARO și-au prezentat „bijuteriile” produse în perioada comunistă în cadrul unei expoziții ce a avut loc în parcarea centrului comercial de la ieșirea din Cluj-Napoca spre Oradea. Oamenii sunt foarte mândri de mașinile de teren fabricate în România, sperând ca într-o bună zi marca ARO să renască.
Evenimentul a fost organizat de grupul de iubitori de mașini de teren românești NAPOCA ARO, care nu are încă personalitate juridică, dar, spun organizatorii, a apărut pentru a promova și prezenta publicului aceste „perle” ale industriei auto românești, cu componente sută la sută autohtone.
Foarte bine întreținute, 52 de mașini ARO de diverse modele, deținute de persoane din mai toate colțurile țării, au fost expuse în parcarea centrului comercial pentru a putea fi admirate. Cum sâmbătă a fost o zi frumoasă cu mult soare, evenimentul s-a bucurat de mare succes. Sute de persoane care au venit la cumpărături au trecut prin zona cu mașinile de teren fabricate în România pentru a le admira. Unii le-au făcut poze, iar alții s-au interesat de povestea lor.
Ionel Bodea, unul dintre organizatorii evenimentului, spune că ideea de a face prezentări de mașini ARO vechi a venit după ce au văzut la Oradea cum reușesc să se adune cei cu autoturisme Dacia.
„Noi tot ieșeam cu ARO și după ce am văzut cum se adună cei cu mașini Dacia, am furat ideea și am organizat și noi evenimentul Napoca ARO”, a spus Ionel Bodea. El a dezvăluit că mașina cea mai veche prezentată în cadrul expoziției de sâmbătă este un IMS din 1976.
„Nu oricine își permite să meargă cu un ARO. Noi suntem prea săraci să avem alte mașini. ARO sunt mașini foarte bune și ne mândrim cu ele”, explică organizatorul expoziției.
Ioan Pogăceanu deține un ARO din 1973 cu care a străbătut distanțe destul de mari din Africa, iar Europa a traversat-o de la est la vest și de la sud la nord.
„Am fost în mai multe locuri. O tură mai consistentă a fost în Africa, în partea de nord-Sahara, Mauritania, Maroc. Mașina e fabricată în 1973 și totul e original, din fabrică. A făcut față în Sahara. Și ea și noi. Soția era gravidă în luna a opta și ca să nu nască pe undeva pe acolo, am pus capăt excursiei. Am mai fost cu mașina aceasta cam în toate țările Europei. Am atins cel mai nordic punct din Europa și cel mai sudic. O consider ca un membru al familiei și dacă te porți corect cu ea și ea se comportă corect cu tine”, spune Pogăcean.
Gheorghe Steleac a adus să prezinte la Cluj-Napoca un IMS fabricat în 1976. Autoturismul lui Steleac a fost atracția evenimentului iar organizatorii l-a distins cu premiul „pentru cea mai frumoasă mașină”.
„Din 1976 încoace nu s-a mai fabricat acest model de IMS-uri, adică M 465”, a spus Steleac. El a precizat că premiul pe care l-a obținut e meritat pentru că a lucrat patru ani la restaurarea mașinii de teren. „E restaurată cap-coadă. Nu există șurub în ea să nu fie desfăcut, începând de la cupla din spate până la cârligele din față. „În afară de instalația electrică, totul e făcut de mâna mea. Nu circul cu ea decât atunci când e timp frumos, în rest e ținută în garaj. Nu oricine iubește o mașină veche, cu o frână slabă, cu consum mare și direcție mecanică. Trebuie să îți placă. Pentru unii sunt niște vechituri, niște rable, fiare vechi. Pentru noi sunt bijuterii”, a spus Gheorghe Steleac.
Un alt iubitor de mașini de teren românești este
Ștefan Ciutureanu. Acesta deține un adevărat parc auto cu mașini ARO de diverse modele. „Avem 34 de mașini ARO pe care le ținem într-un garaj la Timișoara”, a dezvăluit pasionatul de autoturisme de teren românești sută la sută. La Cluj a prezentat un autoturism înmatriculat GJ-43-ARO iar pe parbriz a afișat un poster cu chipul lui Nicolae Ceaușescu. „Am pus chipul „tovarășului” pentru a arăta că în perioada comunistă România a avut industrie auto”, a explicat Ciuturean.
Următoarea întâlnire a iubitorilor de mașini ARO va fi organizată în august la Alba Iulia.
Cosmin PURIȘ
