Cu prilejul celei de-a zecea ediții a Festivalului Internațional de Carte Transilvania, o temă mai puțin comună ne-a fost propusă de prof. univ. dr. Marius Turda de la Universitatea Oxford Brookes, care și-a lansat în premieră la Cluj volumul „În căutarea românului perfect”, apărut anul acesta la editura Polirom. Profesor de istoria biomedicinii, Marius Turda abordează în cartea de față problematica eugeniei și a rasismului așa cum s-a manifestat aceasta în spațiul românesc în secolul trecut ca parte a unor ample programe biopolitice de creare a statului etnic românesc omogen, pledând pentru necesitatea cunoașterii și asumării acestui trecut de către generațiile contemporane. În cadrul lansării, alături de autor au fost prezenți invitații prof. univ. dr. Ciprian Mihali și lector univ. dr. Mihai Maci.
„E o carte cu multe fațete, o prismă pe care trebuie să o înconjori cu atenție ca să vezi cu adevărat ceea ce transparența ei te face să crezi că poți vedea dintr-o singură privire. Avem o întreagă literatură pe care cu o acribie benedictină Marius a investigat-o, a scos-o la lumină, ne-a pus în față pasajele ei cele mai reprezentative. Problema noastră este aceea că de la bun început nu am optat pentru identitate civică, care este una integratoare, noi am optat mereu pentru un soi de identitate etnică, o identitate care actualiza mitologiile romantice la care recurgem întotdeauna ca la instanța ultimă de regăsire a noastră. Nu o să vedeți în textul lui Marius nicio alunecare, nu are spirit polemic, polemica lui este o polemică a surâsului”, a evidențiat lector univ. dr. Mihai Maci în intervenția sa.
„Meritul extraordinar al lui Marius Turda este că a putut să trateze niște lucruri extraordinar de delicate cu maximă delicatețe, că a putut să nu alunece în judecăți de valoare, o face cu abilitatea unui istoric experimentat, o face redând citate, persoane, situații așa cum au fost. Cartea trebuie citită pe părți – este materie grea de digerat – ca să înțelegem aceste lucruri respectând răbdarea lui Marius”, a adăugat prof. univ. dr. Ciprian Mihali.
„Cred că pericolul stigmatizării astăzi a celuilalt este foarte serios și este iminent. Vedem oameni tineri care au o educație și care sunt foarte xenofobi, sunt foarte neatenți la ceea ce spun, jignesc prin remarci la adresa femeilor, la adresa romilor, vedem acest lucru destul de generalizat din păcate în continuare în România. Deși s-a făcut un progres extraordinar din punct de vedere al educației civice și al drepturilor omului, continuă să rămână o problemă. Eu asta încerc să spun, va rămâne tot timpul o problemă atâta timp cât nu știm această istorie. Știind această istorie, avem uneltele necesare de a demonta casa odioasă a rasismului. Nu putem să demontăm structura rasismului folosind ignoranța sau necunoașterea istoriei. Acestea sunt surse extraordinare pe care trebuie să le folosim, spre beneficiul nostru, al tuturor.
Dacă ești profesor universitar, dacă conduci un institut de cercetare, dacă ești o mare somitate și spui aceste lucruri (n. red. discursul care promovează idei eugeniste, rasiste), ele vin cu o anumită legitimitate și o anumită credibilitate pe ți-o dă prezența ta publică, faptul că ești foarte cunoscut sau faptul că ești și un om de știință recunoscut. Există mai multe tipuri de discursuri, care trebuie puse în contra distincție, ca să vedem unde se suprapune discursul științific dintr-o revistă de specialitate cu un articol din ziar citit de sute de oameni sau într-o revistă de popularizare a științei sau într-o prezentare la radio. Toate aceste lucruri trebuie puse împreună pentru a construi o imagine cât mai clară a ceea ce constituie, în general vorbind, discursul despre eugenie, despre rasism sau rasă. Nu există un singur tip de discurs, sunt mai multe tipuri de narațiuni”, a precizat profesorul Marius Turda pentru Făclia de Cluj.
Iulia GHIDIU
