Serviciul de Ambulanță al Județului (SAJ) Cluj așteaptă să sosească primele ambulanțe noi înzestrate cu echipamente medicale moderne din cele 600 de mașini care se vor distribui în acest an la nivel de țară. Înnoirea parcului auto este o necesitate având în vedere faptul că ambulanțele clujene care sunt în uz au începând de la 80.000 de km până la 500.000 km parcurși. Cu toate acestea, echipajele de pe ambulanțe sunt acolo unde este nevoie de ele, anul trecut răspunzând la un număr de aproximativ 115.000 solicitări. Există situații în care se înregistrează 300 de solicitări pe zi, adică o solicitare vine la zece minute, iar echipajele trebuie să se deplasează la un accident rutier, un accident vascular cerebral sau la cazurile unor de tinerii intoxicați cu droguri, etc. Despre toate acestea, despre importanța spiritului de echipă și a voluntarilor de le SAJ Cluj, vorbește managerul acestei instituții, dr. Horia Simu, într-un interviu acordat ziarului Făclia.
În spatele fiecărei ambulanțe este o mică fabrică
Reporter: La ultima întâlnire, anul trecut, în luna februarie, spuneați că Serviciul de Ambulanță al Județului (SAJ) Cluj ar avea nevoie de 60 de mașini noi. Ce ne puteți spune despre înnoirea parcului auto?
Dr. Horia Simu: Am avea nevoie de mai multe mașini noi. Din păcate, de atunci s-au mai învechit câteva pentru că kilometrii merg în continuare. Încă n-am primit nimic, dar vestea bună este că licitația pe țară făcută de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru ambulanțe s-a finalizat. Iar, în anul 2025, vorbim de repartiția a 600 de ambulanțe din care 75% vor merge către serviciu de ambulață și 25% către serviciile SMURD. Am înțeles că producătorul are capacitatea de a face până la zece ambulanțe pe zi. 600 de ambulanțe ar însemna 60 de zile din momentul în care se va da drumul. Este vorba de o reînnoire totală cu 3.000 de ambulanțe, în următorii cinci ani.
Rep: Câte mașini are SAJ Cluj în uz?
Dr. Horia Simu: 84 de mașini funcționale care au începând de la 80.000 de km până la 400-500.000 km. Anul trecut s-au casat trei ambulanțe care aveau peste 700.000 de kilometri, reparațiile, întreținerea lor costa foarte mult. Mai avem incidentele. În anul 2024, am avut un accident cu daună totală. O ambulanță de la Dej a fost lovită lateral și nu s-a mai putut pune în circulație.
Rep: La cât s-au ridicat cheltuielile cu reparațiile?
Dr. Horia Simu: S-au înlocuit patru motoare. Un motor cu tot cu montat costă peste 20.000 de euro, restul reprezentând mentenanță uzuală fiecare ambulanță având un număr de kilometri. Serviciul tehnic are cele mai multe probleme de rezolvat. În spatele părții medicale este o parte tehnică. Toată lumea vrea mașini rapide, dar vrea să meargă și cu sirenele, să le meargă toate becurile, aparatura medicală să fie funcțională pentru că există o mentenanță, de la targă, defibrilator la injectomat sau orice alt dispozitiv medical. Toate trebuie întreținute. În spatele fiecărei ambulanțe este o mică fabrică. Cheltuielile cu reparațiile au fost aproximativ de 10% din totalul cheltuielilor care este o sumă relativ mare.
Un milion două sute de mii de km parcurși
Rep: Câți kilometri au parcurs în total ambulanțele clujene în 2024?
Dr. Horia Simu: Avem parcurși peste 1.200.000 de kilometri, total kilometri efectuați intern în județul Cluj plus toate transferurile către alte centre universitare din țară. Sunt mulți kilometri și fiecare mașină are o uzură. Aceste mașini trebuie să reziste până vor veni loturile noi.
Rep: Ambulanțele noi care se lasă încă așteptate ce vor avea în plus ca dotări?
Dr. Horia Simu: Vor avea toată aparatura updatată la nivelul 2025 ceea ce contează pentru că evoluția privind aparatura medicală este identică cu cea din alte domenii. În plus, vor avea un aparat de resuscitare modern care ține locul unui membru al echipajului A început să apară în Europa, dar și la noi. Pentru a face o resuscitare eficientă ai nevoie de minimum trei persoane. Nu întotdeauna le ai pe cele trei. Iar aparatul acesta de resuscitare ajută, face compresiile toracice în timp ce celelalte cadre medicale asigură restul protocolului. De asemenea, ambulanțele vor fi dotate cu nebulizator. Să ne aducem aminte, în perioada covidului, era discuția despre cât de repede se face dezinfecția. Mașina mergea pe teren cu nebulizator extern, apoi la garaj exista o procedură de dezinfecție.
Cele mai aglomerate zile, o solicitare la zece minute
Rep: Câte solicitări ați primit și cum se prezintă ele pe categorii?
Dr. Horia Simu: Au fost aproximativ 115.000 solicitări. Unul din șase persoane a solicitat cel puțin o dată ambulanța ceea ce este mult. Pe țară sunt aproximativ 3.500.000 de solicitări. Urgențele de cod roșu, amenințătoare de viață, cum sunt: durerea precordială, accidentul vascular cerebral, accidentul de circulație, leșinul – în loc public, reprezintă 30% din totalul solicitărilor. Urgențele de cod galben (durerile abdominale, loviturile sau fracturile, care nu pun în pericol viața în pericol) reprezintă 75% din solicitări. Restul sunt nonurgențele de cod verde. Sunt persoane care nu au mai mers la medicul de familie de foarte mult timp, sunt bolnavi cronici care au nevoie de tratament și care de multe ori solicită Serviciul de Ambulanță prin 112. Sunt așa-numitele „consultații la domiciliu”, adică solicitări la care cel mai probabil nu internezi pe nimeni, eventual prescrii o rețetă, un tratament. Mai există o situație, foarte mulți copii care devin adulți sunt plecați și atunci sunt persoane singure care sună pentru că într-adevăr au probleme. Sunt zile în care există 300 de solicitări pe zi, media fiind de o solicitare la 10 minute. Problema nu este nu numai legată de solicitări, ci și cea privind pacienții care trebuie internați deoarece unitățile de primiri urgențe și spitalele au locuri limitate. De multe ori sunt blocaje punctuale, după sărbătorile de iarnă, după Paște sau în timpul virozelor. Fiecare anotimp are specificul lui, primăvara și vara sunt apanajul accidentelor, alergiilor, înțepăturilor de albine, traumatismelor, iarna este cel al fracturilor, infecțiilor respiratorii. Constant, în tot timpul anului, întâlnim durerile precordiale, infarctul miocardic, etc.
Rep: Cum recunoaștem durerea precordială?
Dr. Horia Simu: Dacă este o durere sub formă de menghină care strânge, apasă, nu înțeapă și migrează în zona umărului, a bărbiei până în ultimele două degete a mâinii stângi este cel mai probabil o durere precordială. O persoană cu boală cardiovasculară știe că trebuie să ia medicament, nitroglicerină. Pentru durerea care ține peste 15 minute și nu cedează se ia un algocalmin, un paracetamol și se sună la 112 ca să se facă un EKG la domiciliu pentru a exclude infarctul. Dar cel mai probabil în aceste cazuri este vorba de o durere la un infarct miocardic.
|Rep: Ce semne descriu un accident vascular?
Dr. Horia Simu: O persoană dacă simte orice tulburări de vorbire, orice amorțeală în una din părțile feței, dacă are de-a face cu așa numita asimetrie facială, cade o bucată de pleoapă, cade colțul gurii, nu poate vorbi cum trebuie, dacă nu are aceeași putere în mână, dacă are tulburări de echilibru severe, neapărat să sune la 112. Este un interval de timp în care acel pacient trebuie să ajungă la spital. Din păcate, accidentele vasculare cerebrale și durerile precordiale se înregistrează și la vârste mai tinere. Până acum riscul infarctului miocardic apărea la 55-60 de ani plus ca vârstă, iar riscul accidentului vascular cerebral la 65 plus.
Un tânăr, după un amestec de droguri, a intrat în comă și a murit după trei zile la spital
Rep: Ați avut cazuri mai deosebite de care vă amintiți?
Dr. Horia Simu: Toate cazurile sunt deosebite. Au fost accidente de circulație în timpul verii trecute. Toate sunt impresionante, în special accidentele în care sunt implicați copii. Au fost accidente în care mama nu a avut nimic, dar copilul era în comă. Cine merge la asemenea accidente trebuie să aibă un psihic deosebit. La noi nu s-a întâmplat, dar în alte servicii de ambulanță au fost cadre care au renunțat pentru că nu mai reușeau să-și revină după asemenea cazuri. Alte cazuri sensibile sunt intoxicațiile cu droguri la copii. La o solicitare am fost chiar eu, un tânăr, în vârstă de 24 de ani, a intrat în comă, iar după trei zile a murit la spital. Nu știu ce a luat. Probabil un amestec. Și n-ai ce să le faci decât să susții funcțiile vitale pe o secție de terapie intensivă și să speri că își revin.
Studenții se întâlnesc cu suferința și moartea, dar devin mentorii colegilor
Rep: Ce ne puneți spune despre personalul SAJ Cluj?
Dr. Horia Simu: În anul 2024, au plecat prin pensionare 28 de ambulanțieri și 10 asistenți. Dar pentru fiecare post de asistent eliberat au concurat la examen trei – patru asistenți. Tot mulți pe un loc au fost și la examenul pentru ocuparea posturilor de ambulanțieri. Avem serviciul de voluntariat în care activează studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca și de la școlile postliceale, constituind o pepinieră pentru Serviciul de Ambulanță. Acum sunt 170 de voluntari și probabil în primăvară vom mai face o sesiune de recrutare. Am avut norocul de asistenți tineri care au deja o experiență de un an-doi în Serviciul de Ambulanță cărora le place ceea ce fac și continuăm. Tot așa pentru recrutarea medicilor am avut șansa și oportunitatea ca trei medici specialiști de medicină de urgență să vină în 2024 la Serviciul de Ambulanță.
Rep: Ce presupune pregătirea voluntarilor ?
Dr. Horia Simu: În primul rând, sunt modulele de cunoașterea celulei medicale, adică voluntarul nu stă doar în ambulanță. Trebuie să știe ceea ce se află în fiecare sertar atât ca dispozitiv medical, dar și ca medicamente ca să ajute asistentul, medicul în actul medical. Mai sunt module de urgență, de traumatologie. Accidentul este locul cel mai vizibil. Ești filmat de zece telefoane, ești deja online. Trebuie să respecți protocolul. Toate acestea trebuie învățate înainte să meargă cu echipajul. În urma pregătirii și a voluntariatului, studenților le dispar frica și inhibiția, la facultate devin mentorii colegilor, înainte să termine facultatea se întâlnesc cu suferința și cu moartea și învață să se adapteze. Ei vor fi viitoarele cadre medicale care vor veni la noi când vom solicita peste zece ani un serviciu de urgență.
Entuziasmul voluntarilor, molipsitor
Rep: Cât de importanți sunt voluntarii pentru serviciu de Ambulanță?
Dr. Horia Simu: Echipajele când îi văd, eu când îi văd mă gândesc cum eram eu acum 20 de ani și vreau să dau totul, ce-i mai bun din mine, ca ei să învețe. Este ceva reciproc. Mi-e îmi place entuziasmul lor, mai ales că în România nu mai există voluntariat pur. Am avut voluntari doi preoți care au terminat și postliceala. Sunt și preoți și asistenți medicali. Anul trecut, de Ziua Voluntariatului, ÎPS Părinte Mitropolit Andrei a venit și a sfințit Serviciul de Ambulanță împreună cu cei doi preoți care i-au spus că sunt preoți misionari și că au mai multe misiuni.
Rep: Vă felicităm pentru distincția Crucea Transilvană acordată cu prilejul acelei vizite de către ÎPS Mitropolitul Andrei Andreicuț.
Dr. Horia Simu: Am fost foarte onorat. A fost neașteptat să vină un înalt prelat al bisericii, să ofere distincția. A fost un moment foarte emoționant în ziua respectivă.
Rep: Este o recompensă a sutelor de ore dedicate îngrijirii persoanelor bolnave.
Dr. Horia Simu: Toată lumea are sute de ore și se gândește la pacient deoarece trebuie să te gândești la om când sună la 112. Cei care lucrează aici trebuie să aibă un psihic special ca să reziste. Sunt două categorii. Sunt cei care au rezistat, rezistă și nu vor să plece nici dacă le oferi lucru în străinătate, nici lucru la spital privat. Preferă să rămână. Sau sunt cei care au stat puțin și au plecat.
Singur nu poți face nimic fără echipă
Rep: În vizita sa, ÎPS Mitropolitul Andrei a răsplătit munca dvs, a angajaților și voluntarilor. N-a uitat pe nimeni. S-a gândit la întreaga echipă.
Dr. Horia Simu: Nu poți face singur nimic, dacă nu există echipă nu există nici Simu. Fără oameni nu poți face. Suntem o echipă care s-a implicat țintit pe mai multe segmente ca într-un evantai ca împreună să facem altfel lucrurile față de cum se întâmplau acum șase ani. Propriu-zis trebuie să fie o evoluție la orice. Anii trec, ne updatăm cu totul, dar și ca echipă trebuie să ne updatăm la vremurile actuale.
Rep: Ce vă doriți de la anul 2025?
Dr. Horia Simu: Îmi doresc sănătate pentru mine și doresc sănătate pentru toată lumea. Îmi doresc liniște ca să putem construi, evolua. În rest, îmi doresc Spitalul Regional de Urgență, la care s-a început construcția, să-l văd cum se ridică. De abia aștept să ajung cu prima mașină la o unitate de primire urgență. Mă duc cu prima mașina acolo să mă primească. Bineînțeles îmi doresc mașinile noi, înnoirea parcului auto. Și să rămână aceeași adresabilitate a personalului tânăr, a voluntarilor, a întregii echipe ca să avem un echilibru.
Interviu realizat de Tia SÎRCA
Articolul Dr. Horia Simu: „Cei care lucrează la Serviciul de Ambulanță trebuie să aibă un psihic special ca să reziste” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
