Puțini pot depune mărturie. Eu unul pot, pot pentru că am fost prezent în sala de concerte a Casei de Cultură a Sindicatelor, sală tradițională pentru Festivalul Internațional de Jazz de la Sibiu. S-a născut o Stea. Era ediția cu numărul 23, mai 1993, când Teodora Enache obținea premiul pentru debut, premiu care i-a adus și primele prezențe pe scenele de concert. Dar și multe, foarte multe ore de repetiții, turnee, colaborări cu artiști internaționași și români, înregistrări, proiecte de succes…Scriu despre o Stea care strălucește în și cu fiecare prezență scenică.
Am avut multe, foarte multe ocazii de a ne reîntâlni, multe ocazii de a scrie despre performanțele solistice, cele mai multe cu prilejul festivalului Jazz in the Park (2013, 2014, 2016, 2020, 2022), respectiv prezențe solistice în noiembrie 2012, în iunie 2015, întâliniri ce nu se uită deloc. Rămân amintirile, multe, însemnate, trainice. Se alătură lor și întâlnirea de vineri 28 martie 2025, alături de Orchestra Filarmonicii Transilvania, sub bagheta londonezului Lee Reynolds. Și cei doi invitați ar fi meritat din plin un caiet de sală. Avem de-a face cu c. v. -uri artistice ce trebuie cunoscute la adevărata lor valoare, mai ales că sala Colegiului Academic a fost plină. Și dacă Teodora Brody Enache este cunoscută, nu același lucru se întâmplă cu Lee Reynolds, la prima lui prezența pe scena clujeană de concert. Nu uit nici programul serii, fuziune a clasicului cu jazzul, călătorie muzicală spre inimile noastre.
Jazzul este pentru Teodora Brody Enache viață, viață trăită intens. Este ardere. Este nu în ultimul rând, modul ei propriu și original de a-și exprima gândurile și ideile, de a-și onora compozitorii, maeștri, colegii de scenă, publicul. Contopite, notele vorbesc și dăruiesc iubire. Teodora Brody Enache își pune sufletul și inima în palmele noastre. Descoperim astfel, un om bun, cald, prietenos, altruist. Inspirația vine și din prezența publicului, din dragostea Teodorei pentru cei care a ascultă. Și nu sunt puțini.
În Rhapsody avem esență și profunzime. Pentru că piesele alese-Rapsodiile I și II de Enescu; Dansurile populare românești 1-6 de Bartok; Canon în re de Johann Pachelbel; Sonata Lunii/Departure Door de Beethoven; bisul All of me de John Legend-se adresează sufletului și minții. Comunicarea și conectarea cu cei prezenți este rapidă, ușoară, plăcută. Comunicarea și conectarea sunt la același nivel de profesionalism și cu Lee Reynolds și Orchestra Filarmonicii Transilvania.
Invitata Teodorei a fost tânăra cellistă Naomi Cusursuz (studentă AMGD, clasa lector univ dr Octavian Lup), interpretă a piesei Song of the Birds de Pablo Casals. Despre Naomi Cusursuz sigur vom mai auzi în viitor, sigur voi mai avea ocazia să scriu.
La pupitrul Orchestrei Filarmonicii Transilvania s-a aflat Lee Reynolds, la prima lui prezență pe podiumul de concert clujean. Este laureat al premiilor RPS, Sky Arts și Critics Circle. Este colaborator al cunoscutelor BBC Symphony Orchestra, Royal Philharmonic Orchestra, London Symphony, Deutsches Symphonie Orchester Berlin, Sinfonietta Cracovia… Repertoriul este vast, de la operă (Rigoletto, Copilul și vrăjile, Ora spaniolă, Carmen, Eugen Oneghin, Tosca, Boema, Traviata…) la simfonic și vocal-simfonic prin lucrări de Chopin, Brahms, Ceaikovski, Brahms, Britten, Mozart, Wagner, Barber, Rahmaninov, Dvorak, Weill, Sibelius, Stravinsky, Faure…A semnat regia și conducerea muzicală a operei Copilul și vrăjile de Ravel, la Monte Carlo.
Prima prezență este mai mult decât convingătoare. Lee Reynolds este un dirijor spectaculos ca manieră de dirijat, eficient însă. Atenția la detalii, intrările precise, autoritatea cu care stăpânește aparatul orchestral, evidențiază strălucirea partiturilor. Plusul personal a venit și din partitura Ariei din Suita pentru orchestră în re major de JS Bach. Îmi doresc și ne dorim ca pe Lee Reynolds să-l revedem, merită. Orchestra din nou la înălțime, așa cum am avut parte de multe ori, în stagiunea curentă. Am oferit câteva informații, locul lor firesc este într-un caiet de sală, la ora evenimentului.
Rhapsody, clasic și jazz este fuziunea ce se adresează spiritelor cultivate. Evidențiere a frazării, ritmului, improvizației, a tonurilor și a nunațelor când liniștite și calme, de o intimitatea aparte, când puternice, stil personal distinctiv Teodora Brody Enache.
Demostene Șofron
Foto Cristina Rădulescu
Articolul Din fotoliul de orchestră | Rhapsody, sufletul și inima Teodorei Brody Enache în palmele noastre apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
