Despre deportarea evreilor din Ungaria și Transilvania de Nord-Vest, ultimul capitol al ”soluției finale” a lui Hitler, se știe destul de puțin în Marea Britanie și Statele Unite, precizează istoricul englez cu cetățenie română Denis Deletant. Asta din pricină că în arhivele celor două țări este foarte puțin material pe această temă și pentru că nu existau la aceea vreme spioni britanici în zonă.
Deportarea evreilor români în Transnistria și ororile care s-au petrecut acolo sunt în schimb mult mai bine documentate, mai spune domnul Deletant. Muzeul Memorial al Holocaustului din Washington D.C. a primit, în anul 2000, din partea Serviciului Român de Informații 600.000 de file de arhivă pe această temă. Acolo, la Washington, invitat să ajute la traducerea celor 600.000 de file în limba română puse la dispoziția cercetătorilor americani, istoricul britanic a descoperit pasiunea pentru studiul Holocaustului.
”La Memorial am întâlnit urmași ai evreilor unguri care fuseseră deportați și care căutau informații despre rudele lor. Cu unii dintre ei m-am împrietenit. Astfel am constatat cât de puține erau informațiile referitoare la deportarea evreilor din nordul Transilvaniei și am devenit interesat să mă documentez pe acest subiect”, a mărturisit Denis Deletant în deschiderea conferinței ”80 de ani de la Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord-Vest. Istorie și memorie”, care a început ieri la Cluj.
În prezent cercetător la Institutul Woodrow Wilson din capitala Americii, peste drum de Casa Albă, Denis Deletant a citit la Cluj un text care urmează să fie lecturat și la institutul american. El a detaliat circumstanțele în care autoritățile ungare au deportat peste 160.000 de evrei din Transilvania de Nord, făcând referire și la acțiunile întreprinse de autoritățile române aflate la sud de teritoriul anexat de unguri. După înființarea ghetourilor din principalele orașe ale nordului și vestului Transilvaniei, circa 1500 de evrei au găsit refugiu în România. Mai multe cauze au concurat ca cifra acestor supraviețuitori să fie atât de mică, a relatat Deletant. În primul rând, evreii din ghetouri au fost înștiințați că vor fi trimiși în Transcarpatia și vor lucra în agricultură, erau deliberat dezinformați în privinșț a ce urma să se li se întâmple. De asemenea, la presiune germană, autoritățile din București dăduseră o lege prin care evreii din Transilvania ungurească prinși trecând granița și cei care îi ajutau să o facă urmau să fie executați. Deși legea nu a fost niciodată aplicată, iar evreii prinși de grănicerii români au fost returnați doar ocazional în teritoriile ocupate, ea a avut un efect intimidant.
În fapt, a fost documentat cazul a doi soldați germani prinși de grănicerii români în timp ce serveau drept călăuză unor refugiați evrei și care au fost executați ulterior la Cluj.
După cum spune istoricul britano-român, evreii care au reușit să intre în România au fost ajutați în multe feluri să o facă. Uneori au plătit călăuze sau au mituit vameși români. Dar au fost și oameni care i-au ajutat dezinteresat și expunându-se unor mari riscuri. Unul dintre fruntașii național-țărăniști din teritoriile ocupate, Aurel Socol, a fost ridicat de Gestapo-ul din Cluj pentru că ajutat evrei. Domnul Deletant a menționat și alte nume de salvatori, între care cel al lui Raoul Șorban. Chiar și șeful contraspionajului ungar din Cluj a fost arestat de Gestapo pentru ajutorarea evreilor.
Beiuș, Arad, Brașov, Turda, au fost centre importante de refugiu pentru evreii unguri care au fugit din Transilvania de Nord-Vest. Ulterior, oficiali români le-au îngăduit celor mai mulți să plece mai departe în Palestina, a povestit Denis Deletant.
Dennis John Deletant a studiat în România în cadrul unei burse postuniversitare acordate de British Council în 1969 și a vizitat apoi frecvent țara până în 1988, când a fost declarat persona non grata ca urmare a comentariilor nefavorabile la adresa regimului Ceaușescu pe care le-a făcut în presa britanică. La sfârșitul lui decembrie 1989, a revenit la București în calitate de consultant al televiziunii BBC în perioada revoluției române. În 1990, a fost invitat să facă parte din comitetul consultativ al British Government’s Know-How Fund, implicându-se activ în aspectele românești ale activității acestuia
A publicat foarte multe lucrări istorice legate de România, marea majoritate traduse și în românește. Din anul 2022, este cetățean român, cum cu prietenie l-a întâmpinat gazda conferinței, istoricul Virgiliu Țârău.
Conferința ”80 de ani de la Holocaustul evreilor din Transilvania de Nord-Vest. Istorie și memorie” are loc timp de trei zile, la Cluj-Napoca și Șimleul Silvaniei. Conferința transcende tema propriu-zisă și teritoriul menționat, vorbind și despre antisemitism, legislație, găzduind seminarii despre strategii de prevenire a atrocităţilor în masă prin educaţie. ”Oamenii uită prea ușor sau nu cunosc lecțiile istoriei”, a spus Ovidiu Ghitta, decanul Facultății de Istorie și Filosofie din UBB în salutul său adresat participanților.
Joi, în prima zi a conferinței, la Institutul de Istorie Națională de pe strada Napoca a fost vernisată expoziția „Holocaustul din Nord Vestul României în arhivele diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe”. Cu această ocazie au vorbit Doru Liciu, șeful Serviciului Arhiva Diplomatică din Ministerul Afacerilor Externe și Stelian Obiziuc, consilier diplomatic Arhiva Diplomatică din Ministerul Afacerilor Externe.
Caius Chiorean
