Comisarul-şef de poliţie în rezervă Marius Ciută, fost ofiţer specialist de investigații criminale, cunoscut drept creierul operațiunii de recuperare a celor 13 brățări multispiralice din aur dacice, a colierului din aur cu cercei de la Căpâlna, a tablelor de legi de la Troesmis, și a sute sute de monede de tip Koson, ce au o valoare inestimabilă pentru identitatea noastră naţională, spune că e frustrant faptul că după ce s-a lucrat aproape 10 ani de zile pentru recuperarea unor bunuri culturale cum sunt brățările dacice din aur, ajung să fie furate într-o manieră aproape ironică a doua oară. Marius Ciută a declarat pentru Făclia că din imaginile prezentate de autoritățile olandeze cu jaful de la Muzeul Drents reiese clar că este un furt la comandă, la pont cum se spune în domeniul judiciar. „Cei care au realizat această lovitură sunt profesioniști, cred că au inclusiv pregătire militară după cum se mișcă și manipulează explozibilul”, a punctat fostul ofițer. El a menționat că, deși spera ca subiectul să nu alimenteze peisajul politic din România, deja mulți se folosesc de eveniment într-o manieră destul de urâtă.
Marius Ciută susține că responsabilitatea în acest caz revine în întregime celor care au garantat pentru securitatea expoziției, respectiv partenerii olandezi. „Am văzut discuții că este un muzeu de mâna a doua. Nu este adevărat, este un muzeu prestigios. Faptul că nu este la Amsterdam nu are nicio legătură, este un muzeu care a rulat expoziții extrem de valoroase. Vă dați seama că lucrând în dosarul cu brățările de aur dacice te gândești dacă nu cuma autorii furtului nu au vreo legătură cu cei care au fost implicați în prima operațiune de furt a lor de la Sarmisegetusa Regia. E cam greu de crezut dar cred că cei care vor investiga cazul vor avea curiozitatea să vadă ce au făcut personajele din primele dosare, dacă au sau nu alibiuri. Treaba este extrem de urâtă și pică extrem de nefericit în contextul actual politic. Sunt necăjit pentru faptul că patrimoniul cultural va fi folosit ca argument de anumite facțiuni politice să-și radicalizeze și mai mult discursul radical”, a afirmat polițistul rezervist. Întrebat dacă partea română avea datoria să verifice dacă sunt respectate înțelegerile privind securitatea expoziției, Marius Ciută a menționat că românii implicați în organizarea acestei acțiuni trebuiau să-și ia măsurile de precauție chiar dacă întreaga responsabilitate revenea olandezilor. „Responsabilitate, neresponsabilitate, bunurile sunt ale noastre și aveam și noi partea noastră de obligații în privința verificărilor și garanțiilor”, a menționat Marius Ciută. El a mai precizat că faptul că artefactele au fost furate cu o zi înainte de a se închide expoziția și de a aduce piesele în țară spune foarte multe. „Trebuiau verificate. Nu zic zic că nu se putea accepta ideea unor replici. În lumea civilizată la expoziții de acest gen sunt făcute și copii”, a mai arătat fostul investigator.
Articolul Creierul operațiunii de recuperare a celor 13 brățări dacice, polițistul Marius Ciută: Este frustrant că după ce s-a lucrat apropae zece ani ajung să fie furate a doua oară apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
