Sala Mare a Casei de Cultură a Studenților Cluj-Napoca va găzdui 1 aprilie 2025, ora 18:00, concertul de pricesne și conferința cu tema ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin” susținută de părintele Amfilohie Brânză, manifestare organizată de Tinerii Oastei Domnului Cluj-Napoca. Organizatorii își exprimă convingerea că jandarmii și polițiștii clujeni vor asigura ordinea și siguranța publică la acest eveniment și că incidente precum cele petrecute la recenta conferință susținută de cunoscutul profesor Virgiliu Gheorghe la Cluj-Napoca vor fi evitate: „Având în vedere precedentul conferinței susținute recent de profesorul Virgiliu Gheorghe la Casa de Cultură a Studenților în calitate de organizatori am anunțat jandarmeria și poliția în vederea asigurării securității depline a acestui eveniment. Suntem ferm convinși că cele două instituții ale statului român își vor face cu profesionalism datoria pentru a nu se repeta incidentele extrem de regretabile petrecute la conferința „Cum li se fură tinerilor fericirea astăzi” a reputatului profesor Virgiliu Gheorghe care a avut loc în data de 19 martie 2025 la aceeași Casă de Cultură a Studenților”.
,,Noi, creştinii, nu putem să avem altă cale decât calea lui Hristos”
Sentimentul Crucii este revărsarea dragostei lui Dumnezeu către om. Nu există creştin fără Cruce, fără Dumnezeu. Întrebarea Mântuitorului Hristos către ucenicii Săi – „Cine zic oamenii că sunt eu, fiul omului?” (Matei 16, 13) – este întrebarea capitală pentru toţi oamenii! Cine este Iisus Hristos pentru tine? E Dumnezeu? Asculţi de El, te încrezi în El ca Dumnezeu? Mântuitorul a vrut ca oamenii să ştie precis identitatea Lui, dumnezeirea Lui, pentru a fi ca El, în sărăcie, simplitate, nevinovăţie. Şi când le descoperă dumnezeirea le vorbeşte de Cruce, când le descoperă identitatea le vorbeşte de Cruce, pentru că Taina Crucii e din veac. Puterea Crucii a lucrat în tot. Hristos a purtat Crucea cu drag, a iubit Crucea, a mers voluntar la Răstignire, din iubire pentru oameni. El a purtat Crucea ca să ne arate şi calea pe care trebuie să o urmăm noi, creştinii, nu numai că sărutăm Crucea, dar nu putem să avem altă cale decât calea lui Hristos. Dumnezeu ne cheamă să fim cu el şi să fim ca El.
„Să simțim Țara şi Neamul ca fiind daruri ale lui Dumnezeu!”
Dacă nu înţelegem Ţara şi Neamul în lumină creştină, atunci nu ne vom lupta într-un duh şi cu un ajutor duhovnicesc de izbândă. Dacă nu simţi Ţara ca fiind darul lui Dumnezeu, cum a spus şi Sfântul Voievod Ştefan cel Mare – „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri, în veacul vecilor” (Barbu Ştefănescu Delavrancea – Apus de soare) –, nu facem nimic, nu mişcăm pe nimeni în jurul nostru… Ce înseamnă să fii român în sensul creştin? Mărturisitorii – ştim că anul 2017 a fost Anul Comemorativ al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului – s-au dat pe sine cu bucurie în acest adevăr de jertfă în duhul lui Dumnezeu. Dacă astăzi nu vom avea o jertfă pe măsura înaintaşilor noştri nu vom schimba nimic. Din păcate, însă, astăzi foarte greu se trezeşte în om sentimentul frăţietăţii, al smereniei, sentimentul sacrificiului…
„Ceasul de față cere un timp de jertfă în chip smerit!”
Se atacă credinţa, se atacă Biserica, preotul, personalităţile noastre de toată frumuseţea şi adâncimea, şi noi stăm nepăsători? E nevoie de jertfă, de frăţietate, de participare, de înrâurire sufletească. Trebuie să ne pese. Şi mai sunt oameni cărora le pasă, iar cei cărora le pasă trebuie să se adune, nu se poate altfel. Victoria creştină nu este ca o victorie lumească. Dumnezeu nu a învins lumea ca un mare comandant, ca un mare luptător, ci printr-un act de smerenie. Aşadar, să ne smerim şi noi! Ceasul de faţă cere un timp de jertfă în chip smerit!…
„Să nu ne ferim de Cruce!”
Să căutăm urgent la Dumnezeu, să ne rugăm sfinţilor şi proorocilor să se milostivească şi de noi, să citim Sfintele şi Dumnezeieştile Scripturi, să citim istoria strămoşilor noştri – sfinţi şi martiri –, mai ales a celor din perioada trecută, care au dat o jertfă extraordinară pentru ca noi astăzi să avem o viaţă creştină, să avem libertate, un viitor. Şi să începem cu noi înşine, să ne întrebăm care este relaţia noastră concretă cu Dumnezeu, cât Îi dăm noi lui Dumnezeu, că Dumnezeu ni L-a dăruit pe Însuşi fiul Său în chip de jertfă. Este nevoie să ne adâncim în noi, să punem în lucrare ceea ce Dumnezeu a pus deja în noi. E nevoie, la ora actuală, să ne dăm mâna unii cu alţii ca într-o unitate de duh şi de simţire. Cu Hristos împreună şi aşa vom înţelege ce înseamnă Ţara, Neamul! Că nu cu puterile omeneşti vom soluţiona ceva. Într-un om al lui Dumnezeu, într-un preot cu har, într-un ofiţer, medic, profesor cu frica de Dumnezeu – lucrează Dumnezeu în el. Aşadar, o biserică să fie sufletul tău! Un altar de jertfă pentru Dumnezeu să fie familia ta! Să fie un duh de unitate între tine şi ceilalţi, pentru că doar aşa ne vom trăi autentic credinţa noastră! Să ştim să folosim forţa martirică a înaintaşilor noştri! De aceea să nu ne ferim de Cruce, să nu ne fie frică de Cruce, ci cu drag, cu bucurie să o purtăm. Să cerem cu lacrimi lui Dumnezeu să nu ne lase şi să facem apel la părinţii şi la înaintaşii noştri, ca Mântuitorul, din marea Sa milostivire, să ne dea şi nouă duhul de a putea să-i urmăm şi să nu ne facem de râs Biserica, Ţara şi Neamul…
Din cabina avionului militar, în chilia călugărească
Părintele Amfilohie a sărit din cabina avionului militar MIG-21 în chilia călugărească de la Mănăstirea Sihăstria, în braţele marelui duhovnic Ilie Cleopa, primul duhovnic. Dacă spaţiul fizic pare fi cam acelaşi, dimensiunea cosmică şi spirituală e fantastică. Astfel, după o carieră profesională în cadrul Forţelor Aeriene, Ion Brânză se hotărăşte să urmeze o altă cale, cea a maturizării spirituale şi a desăvârşirii duhovniceşti. După un pelerinaj lăuntric de câţiva ani la Muntele Athos în căutarea Adevărului, şi după primirea Duhului Sfânt şi a cuvântului cu putere multă, în anul 1998 este hirotonit preot ieromonah la Mănăstirea Petru Vodă, jud. Neamţ. Dumnezeu să-i înmulţească harul, priceperea şi înţelepciunea pentru a ne spune Adevărul şi a-l urma. Asadar, părintele Amfilohie face parte din grupul de ucenici lăsat de Duhovnicul Iustin Pârvu. Este un preot-duhovnic cu vocaţie, cu chemare, cu patos şi curaj creştin, un militar, la propriu şi la figurat, neînfricat al Domnului Nostru Iisus Hristos, un patriot înflăcărat. De cum îl vezi, simţi lucrarea Duhului Sfânt în el, vezi flacăra luminii dumnezeieşti, auzi vocea lui Hristos. Hotărât, ferm, tăios în vorbe, mărturisitor în fapte, luminător prin cuvânt, plin de curaj şi cu spirit de jertfelnicie. Simpla lui prezenţă te face sa tresari, sa-ţi măreşti atenţia, să ai o stare de trezvie. Cu toate că a fost militar în Forţele Aeriene, că are o exigenţă anume pentru persoana sa, Părintele este mai îngăduitor cu ceilalţi, pe toţi îi primeşte cu dragoste şi pentru fiecare persoană are un mesaj de îmbărbătare, de încurajare, de entuziasm, de înflăcărare creştină. Dacă ţi se pare că totul se năruie în jurul tău, mergi la Părintele Amfilohie şi vei pleca mai sigur pe forţele tale, mai entuziasmat, mai puternic în credinţă şi vei lua şi har şi binecuvântare. Părintele Amfilohie musteşte a Har şi este disponibil şi dornic de a-l împărti şi celorlalţi, pentru că de unde dă Părintele, nu se împuţineză, ci se înmulţeşte, pentru că numai cele lumeşti se împuţinează. Părintele Amfilohie este un înger în trup, un soldat înarmat cu platoşa dragostei, un mărturisitor al credinţei creştine, un închinător al lui Dumnezeu în Duh şi Adevăr, un trăitor al credinţei creştine ortodoxe autentice, un creştin al jertfei depline, vocea lui Hristos, darul lui Dumnezeu.
Tipărește ,,Întoarcerea la Hristos” de Ioan Ianolide
Datorită faptului că se numără printre puţinii preoţi care spune Adevărul creştinilor, care spune că NATO nu înseamnă securitate deplină, că Uniunea Europeană, nu înseamnă asigurarea prosperităţii ţării şi a cetăţeanului, ci dimpotrivă, că marile corporaţii americane şi UE au interese meschine de a jefui ţara. Este singurul preot care îi îndeamnă pe români să nu-şi vândă, casa, pământul şi sufletul străinilor. Singura voce a ortodoxiei române în ceea ce priveşte dreptatea socială şi bunăstarea românilor. Un luptător aprig împotriva păcatului, îndemnând pe toţi credincioşii să nu cedeze, să nu se lase pradă diavolului şi păcatelor. Pentru acestea şi pentru multe altele, duhovnicul Amfilohie, nu este în graţiile mai marilor Bisericii. Au ajuns, până şi străinii să ne spună că avem o ţară minunată, binecuvântată de Dumnezeu cu bogăţii, frumuseţi şi să ne îndemne să nu ne dăm pe mâna corporaţiilor şi UE, pentru că aceştia au interese de a ne jecmănii de bogăţiile pe care le mai avem şi nu de a ne ajuta. „Nu vă vindeţi terenurile! Nu vă vindeţi pădurile”. Un nume de ucenic întru mucenicie harismatică este părintele duhovnic Amfilohie Brânză. Fost pilot aprig pe avionale MIG 21 din cadrul Forţelor Aeriene Române, ca apoi să aleagă calea războiului nevăzut şi al perfecţionării spirituale prin ascuţirea sufletului spre mântuirea neamului omenesc şi românesc, părintele posedă o verticalitate inspiratoare. A fost stareț la mănăstirea de maici Diaconești unde a reușit să tipărească manuscrisul comoară găsit ,,întâmplător”: ,,Întoarcerea la Hristos” al mărturisitorului Ioan Ianolide precum și albumul ,,Fericiți cei prigoniți” carte impresionantă care împărtășește modelul exemplar de trăire întru Hristos al sfințiilor închisorilor comuniste din România. Acum părintele Amfilohie este starețul mănăstirii Comănești pe care a întemeiat-o pornind de la zero.
Articolul Conferința ,,Demnitate și smerenie în suflet creștin”, cu părintele Amfilohie Brânză apare prima dată în ziarulfaclia.ro.
