În mod tradițional alimentația sănătoasă se referă la sănătatea omului. În ultimii 15 ani sensul ei a fost extins prin apariția unui nou concept, alimentația sustenabilă. Aceasta presupune ca sănătatea obținută prin alimentație să fie durabilă cu referire la generațiile viitoare, dar și să influențeze pozitiv echilibrul ecologic-terestru, animalier, acvatic, aerian, adică sursele alimentelor sănătoase.
Cu alte cuvinte, vorbim despre sănătatea omului și a pământului, definindu-se astfel alimentația sănătoasă sustenabilă. În anul 2019 cele mai autorizate foruri internaționale, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația pentru Aliment și Agricultură (FAO), ambele aparținând Organizației Națiunilor Unite (ONU), definesc alimentația sănătoasă sustenabilă, prin următoarele criterii:
*Startul acesteia trebuie să înceapă devreme, prin alimentația la sân.
*Ulterior alimentația se va diversifica prin introducerea alimentelor minim procesate, din toate grupurile descrise în articolele anterioare. Se recomandă restricționarea alimentelor
ultraprocesate și a băuturilor care intră în această categorie.
*Alimentația va consta din cereale integrale, vegetale, fructe, nuci, leguminoase, cantități moderate de ouă, lactate, peste și mici porții de carne roșie.
*Hidratarea se va face cu apă de bună calitate. Se va evita orice formă de contaminare atât a apei cât și a hranei.
*Aportul caloric și nutritiv (macro și micronutrienți să fie echilibrat, evident adaptat necesarului, raportat la vârstă, perioada de dezvoltare, sex și viața activă.
*Se vor respecta ghidurile OMS care să asigure prevenirea bolilor cronice netransmisibile (bolile cardiovasculare, cerebrale, renale, hepatice, obezitatea, diabetul zaharat, unele forme de cancer, bolile respiratorii cronice, precum și sănătatea mintală).
*Acest tip de alimentație va reduce efectele de seră, contribuind la echilibrele ecologice descrise, păstrând biodiversitatea și resursele naturale. Se va asigura controlul vânatului și pescuitului.
*În agricultură și zootehnie se vor folosi doar cantități minime de antibiotice și hormoni.
*În activitățile comerciale dar și casnice, se va reduce la minimum folosirea plasticelor.
*Reducerea risipei alimentare este un element important și adesea ignorat.
Pentru realizarea acestor criterii de calitate a alimentației sănătoase sustenabile, se recomandă acțiuni naționale, controlabile și coordonate la nivel internațional. Vă rog să priviți la complexitatea lor.
*Crearea unui mediu extern favorabil pentru buna funcționare a sistemului alimentar.
*Cunoașterea nivelului bazal al consumului alimentar raportat la diversitatea populațională.
*Asigurarea unei politici coerente de colaborare între sectoarele productive ale sistemului alimentar: agricultura, zootehnia, horticultura, piscicultura.
*Identificarea surselor accesibile de alimente sănătoase, precum și operabilitatea lor în mediile vulnerabile.
*Cuantificarea elementelor comerciale care să asigure funcționalitatea sistemului alimentar.
*Dezvoltarea „Ghidului național de nutriție bazat pe alimente” (vom reveni asupra acestui subiect în săptămâna următoare).
*Asigurarea acțiunilor de educație nutrițională, în vederea aplicării ghidului la nivel național.
Am considerat că este bine să fiți informați asupra acestor aspecte ale alimentației sănătoase sustenabile. Este evident faptul că rolul medicinii nutriționiste se limitează la respectarea recomandărilor din ghid. Aplicarea ghidului la nivel individual și societal va fi prezentată săptămâna viitoare.
Referință suplimentară
WHO,FAO. Sustainable Healthy Diets, Roma 2019
Profesor emerit dr Nicolae Hâncu
Universitatea Iuliu Hațieganu
Rețeaua privată de sănătate Regina Maria
