Orice om de pe acest pamant are o limba nativa. E vorba despre limba pe care o inveti de mic, limba vorbita in familie si in societatea in care te dezvolti. Pana la urma tocmai aceasta abilitate de a vorbi si de a invata o limba nativa si una straina ne defineste ca oameni, ne diferentiaza de animale.
Din punctul de vedere al lingvistilor, limbajul este un sistem de simboluri folosit pentru comunicarea interumana. Oamenii folosesc sunete, litere si imagini, alte reprezentari abstracte ale lucrurilor sau ideilor si toate fac parte din limbaj. Limba nativa ar putea avea o influenta mare si asupra creierului nostru…
Nimeni nu ne invata cum sa invatam limba nativa. Se intampla automat fie ca vrem, fie ca nu vrem. Motivul pentru care bebelusii invata treptat si extrem de repede limba nativa este unul neurologic, creierul lor are niste actualizari speciale daca le putem spune asa. Desi ne nastem cu ele, le cam pierdem in drumul spre scoala. De altfel, copiii mici sunt experti in invatare statistica, fac niste generalizari cu o acuratete extrema si deductia lor e foarte buna.
Limba nativa se invata in copilarie prin ascultat, analizat si colectat de mostre statistice, dar acest proces e doar o parte din poveste. In combinatie cu toate datele statistice adunate, micutii scot la inaintare invatarea limbajului social-nu ai cum sa inveti limba nativa fara interactiune sociala. Punct.
La fel facem si cand vrem sa invatam o limba noua, poate, in viata de adult. Ne folosim de date statistice si de interactiune sociala. Insa creierul adultului si viata noastra sociala ca adulti sunt total diferite de ce intalneam la bebelusi si copii. Prin ce sunt adultii diferiti cand invata o limba care ar putea sa fie la fel de „puternica” precum cea nativa?
Ei vorbesc deja o limba fluent, cea nativa, creierul e deja setat sa te ajute sa o vorbesti perfect si sa o intelegi perfect, raspund la sanctiuni sociale, le e teama de greseli, sunt prea conservatori, discuta cu alti nativi probabil la un nivel care le permite sa se exprime, de multe ori nu prea bun la inceput.
Adultii au creierul mai putin „plastic” sau „elastic”, se opune schimbarilor. Ce se schimba de la viata de copil la cea de adult e de fapt creierul in totalitatea sa si viata noastra. Deci ca sa inveti o limba nativa, de exemplu, ar trebui sa fii undeva de la zero ani la 5 ani sau maxim adolescent ca sa nu ai probleme de comunicare mai tarziu.
Oamenii de stiinta au descoperit recent ca limba nativa ar putea modifica si schimba creierul si conexiunile din creierul nostru. Caracteristicile lingvistice ale limbii native sunt legate direct de modul in care functioneaza creierul nostru in privinta procesarii informatiilor.
La nastere conexiunile neuronale care permit invatarea limbii sunt slabe, asta desi, mai tarziu in viata, devin cele mai puternice retele din creier, sau aproape cele mai puternice. Pe masura ce invatam sa vorbim cand suntem bebelusi retelele si legaturile din creier, legaturile dintre diferite regiuni ce sunt responsabile de procesare sunt si mai puternice, interpretam sunete, propozitii intregi, recunoastem cuvinte. Limbile native diferite ar putea activa anumite zone si retele neuronale din creier mai mult decat altele.
Din studii anterioare, oamenii de stiinta stiau deja ce zone din creier se activeaza cand procesam ce auzim, limbajul. Ele se afla in emisfera stanga, dar ambele emisfere sunt implicate in procesarea audio. In emisfera dreapta sunt zonele care se ocupa de accent, intonatie din orice fel de pronuntare de cuvinte. Diferente apar imediat in timpul procesarii celei de-a doua limbi.
Intr-un studiu in care au fost 94 de participanti, jumatate germani, jumatate arabi, care au venit recent in Germania, s-a observat, in urma unui RMN special, ca toti cei care vorbeau germana nativ aveau conexiuni mai bune in creier in emisfera stanga cand era vorba de procesarea limbajului. Pentru ca germana e compliacta la nivel de sintaxa conteaza mai mult forma gramaticala a cuvintelor. Procesarea sintactica are loc in partile frontale ale emisferei stangi, deci conectivitatea mai mare cu emisfera stanga are sens.
Araba e mai complexa semantic, e mai complicat sa intelegi cuvinte, ordinea cuvintelor in proprozitie se pastreaza insa. Toti cei care vorbesc araba au conexiuni mai puternice intre emisfere. Limba nativa ar putea influenta si alte abilitati cognitive nonlingvistice. Vorbitorii de germana pot sa aiba probleme sa inteleaga altceva ce nu e in limba nativa si sunt obisnuiti sa auda toata propozitia pana sa isi dea seama de sens, inteles.
Nu doar caracteristica lingvistica a limbajului ar putea fi implicata in functionarea creierului, ci si aspectele culturale din conversatii, gesturile folosite, de exemplu. Ce e interesant este faptul ca ai putea sa prezici limba nativa a unui individ doar dupa ce scanezi creierul cu tehnologiile moderne. Pe viitor se vor studia si mai multe limbi native ca sa se observe daca se pot trage astfel de concluzii si ele sa fie si valide.
Pana atunci, un astfel de studiu este un punct de pornire pentru multele altele si deschide calea catre alte cercetari si intrebari pe care oamenii de stiinta vor incerca sa le aduca in discutiile lungi despre limba, limbaj si implicatiile lor cu raportare la creierul uman, cea mai mare enigma a stiintei moderne.
