Dupa inceputul razboiului din Ucraina dorinta expansionista a Rusiei a devenit din ce in ce mai mare. Statele baltice ar fi urmatoarele pe lista cu siguranta daca in Ucraina Rusia ar obtine ce isi doreste si ar fi nevoita sa treaca catre alte state pe care sa le anexeze sau sa anexeze parti din ele. De secole Rusia a vizat tarile baltice din numeroase motive, cel mai important fiind popularia rusa si vorbitoare de limba rusa de acolo. Dar sunt si altele la care probabil nu v-ati gandit si pe care le veti descoperi in randurile ce urmeaza.
Dupa anexarea Crimeei in martie 2014 si conflictul deschis inca in desfasurare din Ucraina, inceput in februarie 2022, discutiile despre statele baltice si posibile probleme serioase pentru ele pe masura ce Rusia si le doreste tot mai mult au alimentat temerile intregului glob. Ambitiile imperiale ale Rusiei sunt partial justificate pentru ca exista o minoritate rusa acolo, insa dincolo de ele nu exista motive evidente de a ataca oricare tara baltica.
Si cu toate astea, Rusia vrea cu orice chip sa distruga stabilitatea NATO si sa scoata din discutie Articolul 5 din Tratatul NATO. Daca Moscova reuseste sa destabilizeze situatia in Estonia, Letonia, Lituania, sa existe un separatism evident, autoritate aliantei in zona va fi subminata, garantiile de securitate nu vor mai fi asa de sigure si certe ca pana acum.
Agresiunea si interventionismul in statele baltice e motiva doar de populatia concentrata, destul de mare de etnici minoritari rusi si vorbitori de limba rusa ce locuiesc la granita cu Rusia. Estonia si Letonia au o comunitate mare de rusi, pana la 27% din populatie vorbeste rusa, Lituania are doar 6 procente populatie ruseasca. Dar procentul celor ce vorbesc rusa si nu sunt neaparat rusi e mult mai mare.
In Letonia avem rusi in Riga si regiunea Latgale de la granita cu Rusia, in Estonia avem populatie rusa in Tallin si Comitatul Ida-Viru, iar in Lituania avem rusi in Vilnius, in orasul port Klaipėda si in oraselul Visaginas de la granita cu Belarus.
Pe langa motivul ce tine de populatia rusa, Rusia ar mai avea si motive istorice sa se lege de tarile baltice. Din secolul 18 Rusia tot doreste sa rusifice si sa isi extinda imperiul inspre tarile baltice. In vremea lui Petru cel Mare Rusia controla teritorii din Estonia si Letonia de astazi, iar in timpul domniei Ecaterinei cea Mare, Lituania avea sa fie incorporata in Imperiul Rus.
Si sa nu uitam de motivele economice ale Rusiei in statele baltice. Tarile baltice, asa cum se intampla si in cazul Crimeei, au o pozitie strategica din punct de vedere economic, au porturi fara gheata si ofera o fereastra spre Occident. Tarile baltice au deja relatii comerciale si legaturi stranse cu U.E., dar cele cu Rusia sunt mai vechi si mai puternice. Petrolul rusesc a fost transportat prin porturile din tarile baltice spre pietele europene.
Din anii 2000, Rusia a incercat sa mai scape de tarile baltice si sa isi construiasca propriile porturi, terminale, sisteme de transport in partea nordica a zonei baltice si in Marea Nordului. In Estonia, in Ida-Viru sunt resurse importante care Rusia si le doreste. Gazele de sist de acolo sunt pretioase pentru rusi, importanta strategica a zonei de unde se pot extrage aceste gaze este extrem de mare.
Daca Rusia incearca sa provoace pe fata NATO si sa atace integritatea teritoriala a statelor baltice ca in Ucraina, si NATO nu va onora Articolul 5 din tratat, ordinea legata de securitate de dupa al Doilea Razboi Mondial si linistea se duc pe apa sambetei. Conflictul din tarile baltice ar avea aceleasi teluri nationale, probleme existentiale pe care le vedem in Ucraina acum.
Acum tarile baltice sunt ingrijorate de cat de repede ar putea raspunde NATO in caz de atac din partea Rusiei. Ce ar trebui sa faca NATO si aliatii este sa se concentreze pe trei paliere importante: zone hibrid gri de operatiuni, controlul minelor ofensive si defensive, apararea de rachete si suprimare. Toate deciziile luate intre timp nu ar trebui sa destabilizeze economic zona tarilor baltice pentru ca impactul ar putea fi fatal pentru economiile lor.
Accederea Finlandei si Suediei in alianta ar aduce doua forte militare importante in NATO, minarile si deminarile fiind mult mai eficiente asa. Finlanda in NATO ar ajuta la apararea a doua ape si ar putea aplica strategii de minare ca sa submineze atacurile Rusiei pe apa.
Momentan nu se intrevede un conflict direct in tarile baltice, insa NATO si SUA sunt precaute avand in vedere escaladarea rapida a conflictului din Ucraina si ambitiile de nestavilit ale lui Putin. Ramane de vazut ce se va intampla cu statele baltice si ce fel va reactiona lumea si NATO cand realitatea conflictului deschis in tarile baltice va fi de actualitate.
Este uimitor sa constatam cat de bine Rusia intentioneaza sa se extinda si sa recastige teritoriile ei pierdute in trecut, si cum statele baltice sunt pe lista sa de a fi ajutate pentru a restabili si extinde suveranitatea sa. Este important sa se pastreze atentia si vigilenta pentru ca Rusia are interes si acest episod din istorie trebuie luat in serios.