Drumul spre Câmpeni e ”străjuit” de buruiana distructivă. Administrațiile locale au obligația să organizeze campanii sistematice de combatere
Aidoma unui zmeu răzbunător, Fallopia japonica – plantă perenă din familia Polynaceae, denumită popular Iulișca sau Troscot japonez – distruge terenurile pe care le ia în stăpânire. E cea mai periculoasă plantă invazivă. Are puterea să perforeze asfaltul unui drum ori să distrugă fundația unei case. După o simpla cosire, planta crește și mai agresiv. Atinge chiar și o înălțime de 4 metri. Se fixează temeinic în sol, prin rădăcina de 6 -7 metri. Împiedică accesul spre apa curgătoare pe malul căreia își dezvoltă în timp record colonia. Provoacă o gravă eroziune a solului. Restrânge dramatic sfera biodiversității. Este potrivnică naturii și omului. În zonele afectate de proliferarea ei, oamenii spun că această buruiană e precum o ”pestă vegetală”.
Combaterea acestei buruieni nu e ușoară. În Franța, Fallopia Japonica se extrage mecanizat de la suprafața solulul. După lucrări repetate cu utilaje Noremat (Véhicule Service Viabilité), în departamentul Meurthe-et-Moselle din nord-estul Franței, de pildă, acest gen de intervenții a condus la dispariția totală a buruienii rebele. Timp de 6 ani, lucrările au fost reluate sistematic, pe mari parcele.
Dacă buruienile din colonie sunt prea dese sau extrem de bine fixate în pământ, terenul trebuie să fie excavat și curățat bine de rizomi, altfel, cei ce rămân în sol dau naștere unei noi colonii. Din această buruiană invazivă nu trebuie să se facă niciodadă compost. Resturile plantei nu se lasă oricum în natură, se pun în saci trainici și etanși, care se lasă la soare câteva săptămâni. Terenul de pe care s-a scos prin excavare Iulișca și rizomii ei se acoperă apoi cu folii groase de polietilenă de culoare închisă, pentru a nu lăsa lumina să favorizeze noi proliferări vegetale. Solul se acoperă cu folii de polietilenă timp de câțiva ani la rând. Excavarea unei colonii de Iulișca și a rizomilor ei trebuie să fie temeinic executată iar pământul rezultat trebuie să fie strâns în saci ermetici. Simpla tăiere a tulpinilor, fără a extrage rizomii, nu reduce, dimpotrivă, stimulează dezvoltarea coloniei de Fallopia Japonica.
Colonii de Iulișcă pe tot drumul de la Buru la Câmpeni
Este alarmant că Iulișca se dezvoltă necontrolat pe cele două maluri ale Arieșului și an de an sunt acaparate alte și alte suprafețe. Se produce o instabilitate a ecosistemului: o suprafață invadată de Iulișca devine inutilizabilă. Unii gospodari au încercat să stârpească Iulișca folosind erbicide omologate (glifosat) dar pe o distanță de 3 metri de cursul Arieșului e interzisă folosirea oricărui produs chimic periculos. Se poate recurge, așadar, la mijloace fizice de combatere, la excavare. În Marea Britanie, Iulișca scade valoarea proprietăților, iar băncile evită să acorde împrumuturi proprietarilor în ale căror curți a fost descoperită. Un britanic care își vinde o proprietate trebuie să declare pe un formular special dacă terenul este sau nu afectat de Fallopia Japonica. Un răspuns mincinos poate avea consecințe juridice. Pe de altă parte, e sancționată și lipsa de intervenție pentru combaterea propagării acestei specii pe proprietățile vecine.
La ei acasă, francezii au popularizat informația că în România frunzele de Fallopia Japonica le înlocuiesc de multe ori pe cele de varză sau de viță de vie în prepararea sarmalelor. Însă și francezii consumă rondele tăiate din tulpini încă mici și fragede de Fallopia Japonica, fie crude, fie coapte. Dar cu precauție, fiindcă un consum prea mare de Fallopia crudă poate avea efecte nefaste asupra sănătății. E recomandat ca tulpina încă fragedă să fie fiartă și apoi lăsată în apă rece pentru a diminua efectul acidului oxalic. Cercetător științific dr. ing. Otilia Bobiş, specialist în apicultură, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj Napoca mi-a oferit pentru degustare, la Laboratorul de Controlul Calității Produselor Apicole și Diagnostic în Bolile Albinelor de la Institutul de Științele Vieții al USAMV, o linguriță de miere de albine din nectar de flori de Fallopia Japonica. Am descoperit un gust absolut minunat. Și am mai aflat că în Europa, Fallopia Japonica este interesantă pentru apicultori pentru că înflorește la sfârșitul verii, perioadă în care prea puține flori mai supraviețuiesc. Pe de altă parte, invadarea ariilor naturale de către Fallopia Japonica a dus la dispariția multor plante cu flori care produceau nectar pentru albine. Ce am mai aflat? Din rădăcina de Fallopia Japonica: (sept – martie) se poate extrage amidon folosit ca agent de îngroșare; tulpinile tinere (aprilie – mai) pot fi gătite la fel ca sparanghelul sau ca rubarbărul, în plăcinte, șerbeturi, sosuri sau alte preparate dulci; iar mugurii (mai – august) pot fi folosiți la vinuri și bere. Și m-am întrebat: florile de Fallopia Japonica, din care albinuțele fac o miere atât de parfumată, nu ar putea fi folosite la crearea unui parfum original, unic, din Transilvania? Producătorul clujean ”Farmec” de cosmetice nu e interesat? O cercetare ar fi utilă, mai ales că Fallopia Japonica e folosită cu succes și în industria farmeceutică.
Localitățile și văile din Transilvania cele mai afectate de invaziva Fallopiei Japonica sunt cele cu un excepțional patrimoniu arhitectural: Valea Arieșului, Biertan, Laslea, Richiș, Saschiz, Viscri, Rodbav, Tecușu Nou, Cincu, Arpașu de Jos, Bruiu, Veseud, Merghindeal, Ruja, Stejărișu, Bârghiș. E protejat acest PATRIMONIU?
Carmen Fărcașiu
