Viceprimarul Dan Tarcea: Între 2014-2023 am realizat mai multe proiecte importate pe care nu le puteam face fără fonduri UE
Infuzia de fonduri europene din exercițiul financiar european care se încheie în 31 decembrie 2023 a schimbat municipiul Cluj-Napoca la față: s-au finalizat modernizarea centrului istoric, a malurilor Someșului iar flota de transport în comun a fost radical înnoită. Fără sumele atrase din fonduri europene cu siguranță Clujul ar fi arătat mai ponosit și mai lipsit de viață iar pe străzi încă am fi avut autobuze care aduc aminte de filmele lui Louis de Funès. Ziarul Făclia a stat de vorbă cu viceprimarul Dan Tarcea pentru a vedea ce a însemnat pentru Cluj-Napoca exercițiul financiar care se încheie la finalul acestui an.
Rep: În această lună se încheie încă un exercițiu european de care a avut parte România după aderarea la UE. E vorba de exercițiul financiar 2014-2021, prelungit până în 2023.
Ce au însemnat pentru Cluj-Napoca instrumentele financiare europene?
Dan Tarcea: În primul rând vreau să mulțumesc Uniunii Europene și Comisiei Europene pentru faptul că a pus la dispoziția României sume de bani prin care țara noastră să poată să elimine decalajele față de celelalte țări UE. Dacă în 1990 și după anii 90, România avea undeva la 25 la sută din media PIB-ului pe cap de locuitor la nivelul UE, astăzi România a ajuns la 75 la sută din media PIB-ului pe cap de locuitor din UE, ceea ce înseamnă că am recuperat foarte mult din decalajul făcut de-a lungul anilor, făcut de regimul comunist față de țările UE.
Vedem, de asemenea, că peste tot pe unde a fost, de exemplu, imperiul țarist, Rusia-cazul Poloniei, Ungariei, Bulgariei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei, vedem că au rămas foarte mult în spate față de celelalte țări unde nu a fost un regim comunist. Și v-aș mai da încă un exemplu, cel al Germaniei federale vs Germania democrată, unde o țară a fost împărțită în două, vedem diferențe și după 30 de ani, deși după 1990 s-au pompat în fosta RDG peste 1000 de miliarde de mărci germane. Prin asta aș vrea să arăt ce a însemnat influența rusă și ce înseamnă UE și apartenența noastră la blocul comunitar. Legat de aceste elemente vedem că România s-a dezvoltat mult și implicit și municipiul Cluj-Napoca s-a dezvoltat prin accesarea fondurilor UE. Aș vrea să spun că municipiul Cluj-Napoca este orașul din România care a accesat cei mai mulți bani europeni, am reușit să atragem cele mai multe fonduri europene și asta se vede pentru că suntem un model de bune practici în Europa în foarte multe domenii.
În perioada 2010-2021, municipiul Cluj-Napoca a avut ceea mai mare creștere economică din UE. Acestea sunt date statistice realizate de Eurostat. Acest lucru s-a întâmplat în mare măsură datorită fondurilor europene pe care am reușit să le atragem aici și nu în ultimul rând a ecosistemului pe care l-am creat aici la Cluj-Napoca prin cuvântul „împreună”. Adică toate instituțiile publice, împreună cu mediul de afaceri, împreună cu ONG-urile și nu în ultimul rând împreună cu universitățile.
Rep: Concret, exercițiul financiar 2014-2023 ce a adus municipiului Cluj-Napoca?
Dan Tarcea: A adus foarte multe proiecte finalizate și aș vrea să menționez câteva. În primul rând vedem modernizarea transportului public. Cele 41 de autobuze electrice au fost cumpărate cu fonduri norvegiene și altă parte cu fonduri europene. De asemenea, a însemnat înnoirea flotei de transport în comun în ceea ce privește flota de autobuze. 50 de autobuze au fost achiziționate din fonduri UE cu o valoarea 32 de milioane de euro. Am cumpărat 24 de tramvaie cu 48,6 milioane de euro din fonduri UE. Totodată am modernizat străzile din zona centrală și am îmbunătățit spațiul pietonal și velo. Aici aș aminti strada Tipografiei, squarul CEC, strada regele Ferdinand și străzile adiacente cu valoare de 5 milioane de euro. S-a mai realizat în etapa 1, Bulevardul 21 Decembrie-tronsonul cuprins între Piața Unirii și Biserica Sf. Petru cu benzi dedicate pentru transportul public, un proiect de 10,6 milioane de euro. Mai am avut Piața „Lucian Blaga”, strada Pentru Maior, strada Napoca, strada Emil Isac, Republicii cu pistele de biciclete din această zonă, proiect ce a fost de 5,8 milioane euro. Avem de asemenea, amenajarea urbană a străzilor Universității, Mihail Kogălniceanu și a celor zece străzi din zonă. Aceasta probabil că nu va fi finalizată până la finalul acestei luni și aici mă refer strict la soclul statuii Școala Ardeleană pentru că sunt niște probleme de aprovizionare cu piatra dar totuși sper ca până la finalul anului să vină piatra și să finalizăm proiectul. De asemenea, am avut revitalizarea malurilor Someșului, a Platoului Armătura, Platoul Sălii sporturilor cu 10 milioane de euro. Revitalizarea malurilor Someșului este un proiect de 30 de milioane care se finalizează în acest an. Parcul Tineretului sau Pădurea Clujenilor-4,8 milioane de euro folosiți la amenajarea a 21 de hectare de teren degradat și redate comunității. Am mai avut proiectele de modernizare și creștere a calității în școli. Aici aș amintit Seminarul Ortodox, Școala „Nicolae Iorga”, Colegiul Tehnic „Ana Aslan”, Liceul „Onisifor Ghibu”. De asemenea, tot cu bani europeni s-a revitalizat Turnul pompierilor. Sunt câteva proiecte extrem de importante pe care nu le-am fi făcut fără aceste fonduri.
Viitorul arată, de asemenea, bine pentru că avem proiecte pentru componenta de viitor iar fără aceste surse de finanțare care vin de la UE nu am fi putut să facem aceste investiții. Discutăm de metrou, centura metropolitană, trenul metropolitan-toate proiecte serioase și complexe pe care le desfășurăm la noi, aici acasă pentru Cluj-Napoca. Dacă discutăm de infrastructura mare, ne uităm la toate autostrăzile din jurul Clujului, la electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca Oradea. Toate aceste obiective sunt realizate cu fonduri UE. România plătește foarte puțin în raport cu ce primește de la UE. Această marotă cum că România dă bani la UE și de fapt sunt banii noștri nu este corectă pentru că noi primim mult mai mulți bani de la UE față de cât cotizăm noi.
Rep: După pandemie, UE a pus la dispoziție acel instrument financiar derulat prin Programul de Redresare și Reziliență. Ce a însemnat pentru Cluj-Napoca noul program financiar european?
Dan Tarcea: În primul rând discutăm de modernizarea școlilor prin PNRR. Avem 32 de școli pe care le vom moderniza în perioada următoare, cu accesare de 50 de milioane de euro din acești bani și alți 50 de milioane de euro din bugetul local. Discutăm de modernizarea a 32 de școli cu 100 de milioane de euro investiție. Discutăm de bani pentru construirea metroului pentru care avem disponibili 300 de milioane de euro. Din păcate am avut un ministru al Transporturilor care a scos centura metropolitană din PNRR și a lăsat-o pe celelalte axe de finanțare. Am fi fost mult mai avansați dacă proiectul centurii era la PNRR. Se pare că nu a fost prioritară pentru Guvernul României pentru că prioritare sunt investițiile care se realizează prin PNRR. Pe lângă școli, avem un program de anvelopare a blocurilor, de creștere a eficienței energetice a blocurilor, care reduce consumul de energie cu 4 la sută, programul va avea și componenta verde pentru că principalul emițător de gaze cu efect de seră sunt clădirile, după care vine transportul. De aceea la clădiri nu discutăm doar de anvelopare și de creștere a eficienței energetice, ci și de cum să o facem sustenabilă și cum se raportează la sistemul de încălzire. Vor fi incluse în programul de modernizare cu bani de la PNRR și clădiri publice în Cluj-Napoca. Vreau să spun că 98 la sută din banii disponibili pentru județ am reușit să îi atragem la Cluj-Napoca pentru clădirile publice pentru a crește eficiența energetică și a clădirilor publice. În fond, orice ban european care vine în municipiul nostru este extrem de important și bun pentru dezvoltarea sustenabilă a comunității noastre.
Rep: Categoric pe parcursul derulării acestor proiecte au apărut o serie de obstacole. Cum a reușit Primăria să depășească aceste probleme astfel încât proiectele să nu fie amânate și apoi fazate pentru a se pierde bani?
Dan Tarcea: Într-adevăr, am avut provocări în ceea ce privește atragerea fondurilor UE și nu numai pentru că din păcate în foarte multe situații legislația a fost destul de stufoasă și cred că ar trebui să se lucreze la nivel guvernamental și parlamentar pentru simplificarea acestei legislații. Pe de altă parte, am avut acele probleme în pandemie cu foarte multe întârzieri la aprovizionarea cu materii prime deoarece s-au rupt lanțurile de aprovizionare. A mai fost lipsa forței de muncă în special cea calificată la companiile care executau lucrări. Am avut companii care au avut trei serii de pavatori pentru că plecau în străinătate. Am avut provocări serioase atât din punct de vederea al forței de muncă precum și pe partea legislativă. La Cluj-Napoca însă nu am avut sincope financiare pentru că am avut grijă iar aici domul primar Emil Boc a avut un rol serios. Noi suntem în echipă și toate lucrurile le facem în echipă. Domul primar a avut viziunea de a lăsa rezerve pentru a nu exista riscul de a nu intra în incapacitate de plată. S-a gestionat foarte bune acest lucru pentru a putea plăti companiile la timp și a nu fi un generator de blocaj financiar. Acesta este principalul obiectiv pentru că administrația trebuie să fie un incubator, un accelerator de afaceri pentru comunitate și ne-am comportat sub această formă. De aceea nu am avut această problemă financiară pentru că am gestionat bine resursele. Am avut acele excedente bugetare de care se discută, sunt banii care te ajută la rulaj până când încasezi banii din proiectele europene. Se știe că în privința proiectelor europene, prima dată faci lucrările, faci plățile iar apoi depui situațiile de plăți iar banii îi primești cu o întârziere de mai multe luni după finalizarea lucrărilor.
Am mai avut sincope la partea de proiectare și de sincronizare a proiectelor cu ce dorește publicul. Lucrurile s-au schimbat. Am fost atenți la aceste modificări pentru a face lucruri care să fie benefice pentru societate și dorite de societate. Aici am dat exemplul străzii Kogălniceanu unde am avut cazul Monumentului Școala Ardeleană, statuia lui Emil Racoviță și a arborilor de pe stradă. De aceea am avut unele întârzieri pentru că la etapa de dezbatere publică, acum patru ani, nimeni nu a ridicat problema iar acum a fost repusă pe tapet și am fost atenți la ce își dorește comunitatea. Am reușit să facem modificări în urma dezbaterilor publice și a consultărilor cu specialiștii.
Rep: Deja se află în derulare noul exercițiu financiar european. Care vor fi domeniile pentru care se va încerca atragerea de fonduri europene?
Dan Tarcea: Avem mai multe direcții pe care ne-am axat. În primul rând a fost cea a conectivității. Și aici mă refer în primul rând la trafic și discutăm de cele trei proiecte foarte importante pe care le propunem. Este vorba de centura metropolitană, metroul și trenul metropolitan.
De asemenea, discutăm de reînnoirea și modernizarea transportului public. Pentru asta discutăm de 28 autobuze electrice care vor veni în municipiu în curând și vor deservi atât municipiul Cluj-Napoca precum și zonele limitrofe-Gilău, Apahida, Baciu, Florești, Feleacu. Pe lângă componenta de conectivitate discutăm de spațiile verzi, de ce înseamnă spațiile verzi și eliminarea gazelor cu efect de seră.
Aici se va amenaja cel mai mare parc din Cluj-Napoca-Parcul Est. În acest proiect am demarat deja procedura de expropriere și am etapizat acest obiectiv. Discutăm apoi de creșterea spațiilor pietonale și modernizarea acestor spații. Sunt propuse în acest sens modernizarea zonei de la Expo Transilvaniei, a zonei 14 Iulie, a Parcului I.L Caragiale și proiecte care vizează reducerea monoxidului de carbon. Prin urmare, viitorul orașului nostru este prin accesarea fondurilor UE pentru că bugetul municipiului Cluj-Napoca, bugetul României nu fac față proiectelor mari pe care le derulăm. Deci singura șansă a României pentru a elimina decalajele dintre țara noastră și UE sunt accesarea fondurilor europene cât mai repede cu putință.
Cosmin PURIȘ
