Luna aprilie marchează la Muzeul Memorial „Octavian Goga” din Ciucea un dublu eveniment cultural de excepție, dedicat evocării personalității complexe și a moștenirii spirituale a unuia dintre cei mai importanți scriitori români ai secolului al XX-lea: Octavian Goga. Cu prilejul împlinirii a 144 de ani de la nașterea poetului, publicistului, omului politic și academicianului, instituția muzeală găzduiește, în perioada 1–30 aprilie 2025, două expoziții tematice: una literară și fotografică, intitulată „Am fost proroc, izvor de apă vie”, și alta dedicată patrimoniului religios, sub titlul „Carte religioasă în Biblioteca Muzeului”.
Aceste expoziții nu doar comemorează figura emblematică a lui Octavian Goga, ci și oferă o reflecție profundă asupra dimensiunii culturale, spirituale și identitare a operei și a epocii sale, punând în valoare documente rare, cărți de patrimoniu, obiecte cu valoare istorică și evocări vizuale care configurează o imagine nuanțată a unei personalități esențiale pentru cultura română.
„Am fost proroc, izvor de apă vie” – între poezie, istorie și destin
Expoziția literară și fotografică „Am fost proroc, izvor de apă vie”, al cărei titlu este inspirat din celebrul poem Profetul, aduce în atenția publicului un corpus valoros de materiale care trasează, în cheie lirică și documentară, parcursul unei vieți dedicate artei, cuvântului și slujirii interesului național.
„Am fost proroc, pe drumul din pustie, /
Când zilele mureau, nemângâiate … /
Am fost proroc, izvor de apă vie, /
Toți m-au băut, de friguri şi de sete.”
— Octavian Goga, Profetul
Într-un spațiu memorial încărcat de semnificații, expoziția recompune, prin manuscrise, fotografii de epocă, publicații originale și fragmente din corespondența personală, o perspectivă coerentă asupra rolului pe care Octavian Goga l-a jucat în cultura română de la începutul secolului al XX-lea.
Numit de criticul literar George Călinescu, în lucrarea sa fundamentală Istoria literaturii române de la origini până în prezent (1941), „întâiul poet mare din epoca modernă, după Eminescu și Macedonski”, Goga este prezentat aici nu doar ca poet al suferinței colective, ci ca voce profetică, profund ancorată în realitățile sociale și istorice ale vremii.
Membru al Academiei Române din 1920, laureat al Premiului Național de Poezie și al Premiului „Mihail Sadoveanu”, Goga a reușit să transpună în versuri vibrațiile adânci ale sufletului românesc, transformând doina, jalea și dorul în embleme lirice ale unei conștiințe naționale aflate în permanentă frământare.
Expoziția își propune nu doar să evoce viața și opera autorului Cântecelor fără țară, ci și să încurajeze o relectură contemporană a unei lirici intens eminesciene, profund confesive și marcată de un patriotism autentic și dureros.
„Carte religioasă în Biblioteca Muzeului” – patrimoniu sacru și memorie spirituală
Cea de-a doua expoziție, „Carte religioasă în Biblioteca Muzeului”, aduce în atenția vizitatorilor o selecție de volume rare și prețioase din fondul bibliotecii muzeale, ilustrând continuitatea tradiției scrisului bisericesc și rolul fundamental al cărții religioase în coagularea identității spirituale și culturale a poporului român.
În centrul expoziției se află lucrarea „Anthologhion, adecă Floarea cuvintelor…”, una dintre cele mai voluminoase și valoroase cărți românești apărute în secolul al XVIII-lea. Tipărită în 1766 la București de către tipograful Iordache Stoicovici, cu binecuvântarea Mitropolitului Grigorie, lucrarea include rânduiala praznicelor sfinților de peste an și este realizată cu cerneală neagră și roșie, într-un format tipografic de o eleganță aparte. Ea constituie o veritabilă mărturie a rafinamentului cultural și spiritual al epocii.
O altă piesă de referință din expoziție este volumul „Mărgăritare. Adecă cuvinte de multe feluri”, semnat de Sfântul Ioan Gură de Aur, fost arhiepiscop al Constantinopolului, figură majoră a patristicii creștine, venerat atât în Biserica Ortodoxă, cât și în cea Catolică. Tipărită în 1742 la o tipografie bucureșteană, cartea se distinge prin utilizarea caracterelor Bibliei din 1688 și prin claritatea discursului teologic, adresat unui public cultivat și profund religios.
Expoziția relevă nu doar dimensiunea patrimonială a acestor cărți, ci și rolul lor activ în viața spirituală a comunităților românești de-a lungul secolelor. Într-o epocă în care scrisul religios reprezenta o formă de rezistență culturală și morală, aceste volume reflectă înțelepciunea, profunzimea și demnitatea unei spiritualități autentice.
Articolul Dublă celebrare a memoriei și spiritului românesc la Muzeul Memorial „Octavian Goga” apare prima dată în ziarulfaclia.ro.