Nevoia de locuinţe în România este foarte mare. Un număr impresionant de familii nevoiaşe din România încă locuiesc în condiţii de neacceptat, mai jos de orice standard de locuire imaginabil. Statistica la nivelul anului 2007 oferea cifre aproape incredibile: aproape 6 milioane de persoane din România trăiesc în saracie, iar din acestea cca. 1 milion de oameni traiesc in condiţii de locuire precară, adică lipsită de elementele minime ce constituie standardul civilizaţiei în care trăim.

Condiţiile precare din România variază între cocioabe din carton asfaltat, fără încălzire si fără acces la apă curentă sau toalete, case atât de degradate, încât pun în pericol viaţa celor care trăiesc înăuntru, şi garsonierele minuscule de 9-15 mp din vechile blocuri comuniste, neîntreţinute, neizolate si fără utilităţi corespunzătoare.

De cele mai multe ori, la situaţia precară a locuinţei se adaugă numărul mare de persoane care locuiesc în spaţiul strâmt, degradat şi nesănătos: 2 sau 3 generaţii nu sunt o raritate. Din punct de vedere statistic, în România densitatea persoanelor pe mp locuibil este una din cele mai ridicate din Europa.

Adăpost şubred construit din gunoaie

O singură incăpere este şi dormitor şi bucătărie

Mai multe generaţii in case vechi degradate

Peste 30 de ani într-o casă veche, dărăpănată

Locuirea improprie sau inexistentă constituie prima şi cea mai importantă verigă în lanţul vicios al sărăciei. Odată cu lipsa unei locuinţe de minimă decenţă vor veni lipsa igienei, distrugerea sănătăţii, lipsa educaţiei copiilor, imposibilitatea odihnei şi stresul permanent al grijei zilei de mâine. Se instaurează resemnarea şi familia respectivă îşi pierde credinţa în viitorul propriu, rămânând în conul de umbră al societăţii.

La tragedia personală a acestor oameni, care de cele mai multe ori nu poartă o vină directă pentru situaţia în care i-a adus soarta, se adaugă efectul profund negativ pe care îl are o zonă cu clădiri sau locuinţe improprii şi dărăpănate asupra întregii comunităţi locale. Cercul vicios se va propaga la nivelul întregii localităţi: zona sărăcăcioasă va fi evitată, investiţiile vor fi din ce în ce mai puţine, lucrările pentru utilităţi nu se vor mai face acolo, etc.

Rezultatul este marginalizarea acestei categorii de oameni, un rezultat care va afecta întreaga comunitate.

De la fondarea sa în 1996, Habitat for Humanity România a spart acest cerc vicios pentru mai mult de 1.600 de familii şi comunităţile lor. La Cluj, de 10 ani (1999 - 2009), filiala Habitat for Humanity Cluj a sprijinit 270 de familii pentru a avea o locuinţă decentă.

Habitat for Humanity nu este un program despre cărămizi, lemn si mortar. Habitat este un program despre şi pentru oameni şi schimbarea radicală a vieţii lor.